În ochiul furtunii

Să ne obişnuim cu ideea că trăim într-o societate a cărei bunăstare sporeşte doar modic, ceea ce presupune însă un nou contract social. Căci este inadmisibil ca atunci cînd nivelul de trai stagnează la scara întregii societăţi, grupuri izolate, băncile de pildă, să-şi revendice profituri fabuloase, deduce pe drept cuvînt TAGESZEITUNG din Berlin, comentînd rezultatele summitului economic mondial de la Davos.

Reuniunea a mai evidenţiat că la ora actuală, segmente ale elitei economice şi financiare occidentale suferă din pricina capitalismului, pe care-l suportă doar fiindcă nu există o alternativă mai bună la acest sistem. Cît despre criticile la adresa capitalismului, ele sunt legitime doar atunci cînd urmăresc consolidarea principiilor acestuia, ştiut fiind că doar un sistem performant al economiei de piaţă este capabil să învingă sărăcia şi foametea, susţine FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în amplul comentariu publicat pe prima pagină.

Nu mai este însă admisibilă, după izbucnirea crizei financiare, tabuizarea pe mai departe a întrebării dacă globalizarea, în forma sa brută, a adus omenirii promisele avantaje, avertizează cotidianul britanic THE OBSERVER, amintind că înaintea crizei bancare, adversarii globalizării fuseseră izolaţi şi trataţi la marile summituri ca şi cum ar fi fost nebuni. La Seattle au fost alungaţi cu gaze lacrimogene, la Praga bătuţi cu bastoane de cauciuc în vreme ce mai marii zilei se felicitau pentru profiturile obţinute de pe urma nelimitatului comerţ mondial.

Dar şi elitele lumii politice, economice şi financiare au fost izolate fizic, de munţii de zăpadă, şi psihic, de acţiunea „Occupy Davos” la abia încheiatul summit din mondena staţiune alpină. Apuse sunt vremurile, cînd mai marii lumii propovăduiau cu entuziasm principiile creşterii economice nelimitate, notează ziarul bulgar SEGA.

Alarmantă a fost starea de spirit la Davos, scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG amintind că aşa încep războaiele comerciale, aşa se manifestă în stadiul lor incipient blocadele reciproce.Situaţia constituie şi o provocare la adresa democraţiei care lasă impresia că nu are leac împotriva exceselor pieţii. Nervozitatea a plutit în aer la Davos iar elitei politice şi economice i-a fost dat să simtă apropierea vijeliei. Cine ignoră acum tunetele care se aud din depărtare să nu se mai mire cînd mîine, furtuna îl va lovi direct din faţă, prooroceşte ziarul bavarez citat.

Bucureştiul se află descumpănit deja în ochiul furtunii - se poate deduce din articolul publicat în NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, al cărui corespondent sesizează că, apărînd public pentru prima oară de la izbucnirea protestelor, în parte violente, preşedintele Băsescu, la fel ca alţi lidieri politici, a recurs la locuri comune în discursul său fără a oferi soluţii concrete la problemele existente. Necazul este că nici opoziţia nu dispune de concepte.

După Davos, Bruxelles-ul se erijează în gazdă a unui nou summit, de astă dată unul european (al cîtelea?), menit să afle soluţii la criza monetară. Ce se întrevede deocamdată nu este ajungerea la o înţelegere ci escaladarea tensiunilor deja existente. Grecia trebuie pe mai departe să strîngă cureaua, deşi, cum relevă într-un amplu eseu NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, cuţitul le-a ajuns deja elenilor la os, iar guvernul de la Atena este depăşit de gravitatea situaţiei, notează TAGESSPIEGEL: Germania restrînge volumul pachetului de ajutor destinat Greciei dar reclamă suplimentarea controlului asupra bugetului Atenei, cerînd chiar trimiterea unui comisar la faţa locului, ceea ce nu convine deloc restului ţărilor membre ale Uniunii.

Grecia nu este un protectorat, somează TAGESSPIEGEL, Germania vrea să ne conducă, reia publicaţia POLITIK refrenul care se face tot mai auzit nu doar la Atena.

De la Paris însă, într-un fulminant interviu televizat, preşedintele Sarkozy le cere compatrioţilor să urmeze modelul german după ce Angela Merkel i-a dat de înţeles că-i sprijină candidatura pentru un nou mandat. Fireşte că Franţa trebuie să se inspire de la vecina ei de peste Rin dar Sarkozy nu are voie să uite că deregularizarea pieţii de muncă a provocat în Germania o creştere a precariatului şi a proletariatului pauper, sugerează LIBERATION. Cît despre Sarkozy, el pare a urma şi exemplul lui Churchill care nu s-a sfiit să adopte la vremea lui măsuri impopulare, respinse chiar de o parte a populaţiei, convins fiind că ele sunt în interesul statului, scrie LA CROIX.

Cît de compatibil este modelul german cu identitatea galică - este o altă chestiune. Deocamdată, Germania are o răspundere în soluţionarea crizei, pe care nu şi-a dorit-o, dar care îi conferă un rol similar faţă de partenerii săi europeni, cu cel deţinut de Statele Unite, faţă de Europa, consideră DIE WELT, în articolul de fond intitulat Sigură de sine dar neiubită.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Medana Weident