ÎPS Vladimir: „Nu m-am rugat niciodată pentru Putin!”

S-a născut la Cernăuți. Tatăl său a fost român din Cernăuți, raionul Herța, satul Hreațca, iar străbunicii – toți ucraineni. A făcut armata la sovietici în flota maritimă, la Sevastopol, pe crucișătorul „Moscova”. Numele său de mirean este Nicolae Cantarean.

Presa de la Chișinău îl suspectează că ar fi produsul KGB. Înainte de a fi delegat de către Patriarhia Rusă în Moldova (sovietică pe atunci), Nicolae Cantarean avea gradul de căpitan sovietic. Treptat a avansat. Fiind deja mitropolit al Moldovei, prin ordinul Ministerului Apărării al Republicii Moldova nr.098 din 28.08.1998, a obținut gradul militar de „colonel” – lucru inexplicabil, având în vedere calitatea sa de ierarh. Așadar, este colonel în rezervă iar din 1989 este mitropolit al Moldovei. Acum, în timp ce rachetele rusești distrug orașe și omoară civili în Ucraina, el se roagă pentru patriarhul Rusiei, care justifică războiul lui Putin contra Ucrainei. Explicația mitropolitului Vladimir este că se roagă să-i dea înțelepciune patriarhului, nu putere ca să facă ceea ce face.

Dimineața, anticamera mitropolitului e plină cu oameni în sutană. Nu se prea mișcă nimeni. De parcă se tem să calce covorul. Și toți tac. Stau ca niște soldăței îmbrăcați în negru și îl așteaptă să vină. Mi s-a oferit un fotoliu moale. M-am așezat, am pus picior peste picior și am început să caut ceva în telefon. La un moment dat mi-am dat seama că toți ochii din acea încăpere erau ațintiți spre mine. A intrat mitropolitul. Vesel și viguros, mi-a strâns bărbătește mâna, apoi s-a îndreptat către oamenii în sutană. A luat de pe masă o mapă în care era o cerere. Imediat, în fața lui a apărut un preot tânăr. Acesta a atins podeaua cu mâna, și-a făcut semnul crucii în fața mitropolitului, care i-a spus ceva nedeslușit și tânărul s-a întors și a plecat. Întreaga scenă a durat cam 10 secunde.

Intrăm în biroul mitropolitului. Pe masa de lucru - celebrul set de birotică, de culoare verde, identic cu cel de pe masa lui Putin. Știam că-l are, dar eram curios dacă îl mai ține acum pe masă. S-a scris despre el cu câțiva ani în urmă, când unul exact la fel și-a instalat pe masă, ca să fie ca la Putin, ex-președintele pro-rus Igor Dodon. Atunci, jurnaliștii au aflat că valoarea acelui set de birotică era de aproximativ 100.000 lei moldovenești (echivalentul a 5000 de euro). Deși intrase în biroul său cu aproximativ un minut înainte să fiu invitat și eu acolo, mitropolitul dispăruse. M-am așezat la masa la care urma să aibă loc interviul și așteptam să apară de undeva. La un moment dat, mitropolitul a reapărut, intrând pe ușa unui dulap din spate, ce maschează intrarea într-o cameră alăturată.

 

DW: Trăim vremuri tulburi și parcă așteptăm niște îndemnuri la pace din partea Bisericii. Ar trebui să curgă neîncetat aceste îndemnuri la pace din partea Bisericii, pentru că oamenii sunt panicați, se tem de război. Dar noi nu le auzim. De ce?

ÎPS Vladimir: - Mulți ani la rând după 1989, când am venit la conducerea Bisericii Ortodoxe din Moldova (era încă URSS), eram în relații foarte bune cu conducerea statului. Ne întâlneam des. Fie cu ocazia sărbătorilor, fie pur și simplu discutam despre necesitățile bisericii sau despre legi. Este datoria noastră să ne rugăm pentru cei care stau la cârma țării. Și pe vremea URSS ne rugam. Asta am făcut tot timpul - ne rugăm pentru țară și pentru patriarh. Dar acum ceva s-a schimbat.

- Ce anume s-a schimbat?

- Relațiile dintre conducerea statului și biserică. Până nu demult era totul în regulă. Slujbele de la Catedrală erau transmise în direct la TV... Dar în ultima vreme ceva s-a întâmplat. Am fost dați la o parte de parcă nu am fi membri ai acestei societăți. Și asta din simplul motiv că noi, canonic, ne subordonăm Patriarhiei Moscovei.

- Poate e justificată reticența, dacă ne uităm la ceea ce face patriarhul?

- Eu nu sunt în drept să judec acțiunile patriarhului. Datoria mea ca mitropolit este să mă rog ca Dumnezeu să-i dea și lui înțelepciune, să mă rog pentru conducerea statului nostru și pentru cei care mă înconjoară. Menirea noastră este de a-l îmblânzi pe bunul Dumnezeu, ca el să ne binecuvânteze cu liniște și pace.

- Ați vorbit despre relația mai complicată pe care o aveți cu actuala conducere a Republicii Moldova. Dar sună cumva ciudat. Vorbeam mai sus de faptul că oamenii așteaptă rugăciuni pentru pace, pledoarie publică a Bisericii pentru pace, dar înțelegem, din ceea ce spuneți, că v-ați supărat pe conducerea țării și, în replică, îi pedepsiți pe oameni, lăsându-i fără „hrana” spirituală de care au nevoie pe timp de război.

- Biserica este deschisă pentru orice dialog. Uneori noi singuri venim cu propuneri, inclusiv în privința unor legi. Înainte eram invitați la consultări. Acum aceste legături cu conducerea nu sunt.

- Dar Dvs ați avut întrevederi și cu Maia Sandu (șefa statului), și cu Igor Grosu (președintele Parlamentului). De ce nu ați discutat despre asta atunci?

- Am discutat alte subiecte. Am discutat despre ce putem face pentru binele țării și al bisericii. Noi vrem să ajutăm țara. La întâlnirea pe care am avut-o cu Igor Grosu am venit cu propuneri. Chiar din primele zile ale războiului am condamnat agresiunea Rusiei și, fizic, ne-am implicat să ajutăm refugiații. Avem o Casă de Milostenii. Din primele zile am ajutat refugiații. Zilnic, timp de trei luni, am pregătit pentru ei prânzuri în caserole - de la 1500 până la 3000 de prânzuri. Cu ajutorul vameșilor, treceam în partea ucraineană și le duceam hrană. Preoții noștri din Italia ne-au trimis două camioane - unul cu haine și altul cu alimente pe care le-am repartizat refugiaților ucraineni. De asemenea, am adăpostit peste 100 de refugiați în mănăstirile noastre. Chiar și aici la Mitropolie am ținut trei familii. Am avut grijă de ei. Despre aceste fapte nimeni nu vrea să scrie, dar de rău scriu toți imediat. În fiecare zi, la piața de lângă Memorialul „Eternitate” ducem hrană pentru oamenii străzii - 100-180 de caserole cu mâncare zilnic. Altor 40 de bătrâni bolnavi le ducem mâncare acasă la pachet. Asta nimeni nu vede.

- Am sesizat că ați numit „război și agresiune” ceea ce are loc în Ucraina, nu „operațiune militară specială” cum o numește patriarhul rus.

- Da. Am fost acuzat că mă rog pentru patriarh. Eu la fiecare Sfântă Liturghie citesc o rugăciune specială în care cer milă asupra bisericii și mă rog să se termine războiul din Ucraina. Și nu mă feresc să spun clar „războiul din Ucraina” în acea rugăciune.

- Dar în Rusia știți că evită toți să numească război ceea ce se întâmplă în Ucraina...

- Da. Noi avem o biserică a noastră în Rusia. Am rugat conducerea Patriarhiei să ne dea o biserică și ne-au dat-o în 2015. Eram acolo și am citit rugăciunea în timpul Liturghiei pentru cei bolnavi. Iar la Chișinău am fost acuzat că m-am rugat pentru Putin. Eu nu m-am rugat niciodată pentru Putin! Vă spun asta sincer, iată, cu Maica Domnului la piept.

- Dar ce a fost atunci, în octombrie 2022, la mănăstirea aceea de lângă Moscova când ați condus Liturghia festivă?

- Este vorba de Mănăstirea Sfânta Treime din Sergiev-Posad...

- Și în știri așa a apărut că v-ați rugat pentru sănătatea lui Putin iar pe 14 octombrie patriarhul Kiril v-a decorat cu una dintre cele mai înalte distincții ale Patriarhiei Moscovei – Ordinul Patriarhal, „Cuviosul Serafim de la Sarov”, gr. I.

- Patriarhul mi-a oferit această distincție cu un an în urmă, cu ocazia împlinirii a 70 de ani, dar mi-a înmânat-o abia cu acea ocazie. Eu acolo mi-am făcut studiile, seminarul teologic, academia teologică - atunci era orașul Zagorsk - acum se numeste Sergiev-Posad. Am crescut în acea mănăstire. Când am devenit arhiereu m-am dus acolo ca să-i mulțumesc cuviosului Sergiev că m-a ajutat să fiu sănătos ca să-i pot sluji Domnului. Dar, ca statut, în calitate de membru al Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, eu sunt primul om după patriarh. Și, în absența patriarhului, conduc eu slujba. Așa s-a întâmplat atunci, în octombrie 2022. A fost dată o dispoziție pentru Rusia – deoarece coincide sărbătoarea cuviosului Sergiev pe data de 8 octombrie cu ziua lui Putin pe 7 octombrie. Și, în Rusia, s-a dat, numai pentru eparhiile rusești, să se roage pentru Putin. Deci slujbele au coincis, eu am condus acea slujbă, dar eu nu am rostit numele lui Putin și nimeni nu-mi poate reproșa faptul că m-am rugat pentru Putin. Repet! Nu m-am rugat pentru Putin! Este video. Eu stau cu mâinile în sus la rostirea heruvicului și protodiaconul a rostit numele lui Putin. Deci, el s-a rugat pentru Putin, nu eu.

- Am văzut un interviu în care spuneți că vă rugați pentru patriarh și pentru armată. Pentru care armată vă rugați Dvs?

- Pentru Armata Națională a Republicii Moldova. Ne rugăm pentru conducerea țării și pentru armata noastră. Patriarhul este conducătorul întregii biserici și uzanțele mă obligă să-l pomenesc la slujbă. Și eu nu spun: „Doamne, dă-i putere să facă ceea ce face”, ci mă rog ca Dumnezeu să dea înțelepciune.

- Dar Dvs nu puteți să nu vedeți atitudinea patriarhului rus față de război. El justifică acest război, fapt pentru care a fost blamat public nu o dată. Sufletește, chiar nu simțiți nici un disconfort când vă rugați pentru cineva care justifică războiul? Un război în care mor civili, copii...

- Greutăți sufletești am. Dar eu mă uit la păcatele mele și mă rog pentru conducerea și armata noastră. Dar în caz că, Doamne ferește, se extinde războiul spre noi - eu sunt obligat să binecuvântez armata noastră pentru a ne apăra țara.

- În capul meu se produce acum o distopie.

- Știu. Înțeleg.

- Pe de o parte spuneți că, dacă am fi în pericol, v-ați ruga pentru armata noastră, dar acum vă rugați pentru patriarhul Rusiei, care justifică agresiunea contra ucrainenilor... Dar dacă ne-ar ataca Rusia pe noi, v-ați mai ruga pentru patriarhul Kiril?

- Patriarhul ar fi cu țara lui - eu cu țara mea. Și eu m-aș ruga pentru țara mea și conducerea țării mele.

- Dvs v-ați născut în Ucraina, la Cernăuți. Serviciul militar l-ați făcut în flota maritimă a URSS, la Sevastopol, pe crucișătorul „Moscova”… E vorba de cel scufundat de ucraineni?

- Nu. Era un alt vapor „Moscova”.

- Deci aveți sânge de ucrainean în vene. Ce simțiți în aceste deja 11 luni de război?

- Tata a fost născut tot la Cernăuți, raionul Herța, satul Hreațca - un sat de români. Tata a fost român până la ultima suflare. Mama s-a născut în satul Colincăuți, raionul Hotin. Străbuneii mei au fost toți ucraineni. Evident că mă doare sufletul și pentru o țară, și pentru alta... În caz de pericol, trebuie să ne decidem. Eu nu pot da Ucraina la o parte. Eu sunt și cetățean al Ucrainei. În Ucraina este casa părintească.

- Dar sunteți și cetățean al Rusiei.

- Da, sunt și cetățean al Rusiei.

- Și pașaport diplomatic rusesc aveți. Am văzut decretul lui Putin.

- Da, am.

- Dar aveți și pașaport diplomatic moldovenesc. V-au retras recent doar plăcuțele cu numere guvernamentale.

- Da. E bine că mi le-au retras. Mă simt mai liber.

- Dar pașaport diplomatic pentru ce vă trebuie?

- Pentru deplasări de serviciu. Am vizitat în viața mea foarte multe țări. Am fost și la Muntele Athos, și în Țara Sfântă, și în America, și în China, și în Japonia la diferite conferințe. Și am nevoie de acest pașaport diplomatic ca să trec mai ușor vama, să nu stau la coadă.

- Parlamentul de la Chișinău i-a oferit recent pașaport diplomatic și mitropolitului Basarabiei, explicând că s-a făcut echitate, altfel ar fi trebuit să vi-l retragă și pe al Dvs. Și asta tot nu mi s-a părut OK, pentru că noi în Moldova avem și alte vreo 40 de confesiuni. Ei de ce să fie discriminați?

- Asta îi privește pe conducătorii statului.

- În mod normal ar trebui să li se dea la toți, nu?

- Nicio problemă.

- În momentele complicate prin care a trecut Moldova, Mitropolia Moldovei s-a manifestat ciudat. De exemplu, felul cum s-a înhămat la răspândirea falsurilor și a teoriilor conspiraționiste în perioada pandemiei. Sondajele arată că asta îndepărtează oamenii de biserică. Îi îndepărtează chiar și pe unii preoți mai liberali în gândire. Falsul că vaccinul anti-COVID ar conține cip a apărut în deciziile Sinodului. Apariția acestor aberații în decizia Sinodului a fost halucinantă. Nu-mi venea să cred că ați putut scrie așa ceva. Cum ați ajuns atunci să emiteți așa decizii?

- Atunci când a fost vorba de cip, noi ne-am consultat cu niște teologi greci, în frunte cu un arhimandrit foarte vestit Zisis. El este considerat un lider al bisericii ortodoxe din Grecia. Poate lider cu ghilimele, poate nu - nu știu. El a fost cel care ne-a insuflat teoria aceasta și noi am emis acea decizie. Nu toți cei 8 membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova au fost de acord. Se întâmplă să mai și greșim. Suntem oameni. În orice caz, după acel caz am devenit mai atenți și trecem toate deciziile prin sită. Dar în a doua parte a pandemiei noi ne-am implicat și am respectat restricțiile și chiar am adus de peste hotare materiale de protecție.

- A mai fost un moment pe care noi nu l-am înțeles. În decembrie 2021, împreună cu alți preoți de la Mitropolie, ați mers la Tiraspol și l-ați felicitat pe șeful regimului separatist de acolo, Vadim Krasnoselski, cu ocazia victoriei în „alegerile prezidențiale” ilegale. De ce ați simțit nevoia să faceți asta?

- Biserica Ortodoxă din Moldova este aceeași pe ambele maluri ale Nistrului.

- Accept asta, dar ce are separatistul Krasnoselski cu biserica?

- Eu merg în Transnistria din 1992, când a fost război. M-am întâlnit și cu Igor Smirnov (primul șef al grupării separatiste de la Tiraspol - n.n.), apoi și cu Șevciuk, iar acum și cu Krasnoselski.

- De ce? Pentru ce?

- Noi nu discutăm despre politică la aceste întâlniri. Noi vorbim despre biserică. Dacă în Moldova am avea un președinte de o altă confesiune - eu ar trebui să discut cu el. Iată de ce merg și discut cu cei de dincolo. Și vreau să vă spun că atât cei din Transnistria, cât și cei din Găgăuzia acordă o mai mare atenție bisericii decât cei din Chișinău.

- Dar de ce să discutați despre biserică cu un individ care nu are vreo treabă cu biserica. În regiunea transnistreană sunt slujitori ai bisericii cu care ați putea discuta. Dar ce să discuți cu un lider separatist?

- Pentru că îl rugăm să acorde ajutor bisericii.

- Ce fel de ajutor?

- Este vorba de ajutor material și financiar. Și acolo nu se adoptă legi din acelea care contravin legilor bisericești. Acolo legile bisericești se respectă mai bine. După acea discuție, în regiunea transnistreană sunt construite trei biserici noi.

- În 2016, în preajma turului doi al alegerilor prezidențiale, un grup de preoți coordonați de episcopul Markel a susținut o conferință de presă la care a numit-o pe Maia Sandu „bob sterp” pentru că nu are copii și a îndemnat oamenii să-l voteze pe familistul Dodon. Dodon a câștigat acele alegeri. Markel a avut încuviințarea Dvs pentru acea implicare murdară a bisericii în politică?

- Nu. Episcopii sunt independenți în eparhiile lor. Dar când adoptăm decizii ce vizează biserica în general, aceste decizii se iau la ședința Sinodului.

- Prin gestul său, Markel a implicat biserica în politică și asta scrie în hotărârea Curții Constituționale.

- Atunci și eu am avut viziunile mele politice. Și eu am spus că omul care vine la conducerea țării trebuie să fie botezat, cununat, să aibă familie. Și eu tot am fost criticat.

- Cred că sunt unul din puținii care v-a citit teza Dvs de doctor în economie de două ori. Am vrut să o înțeleg, pentru că e plină de ecuații matematice. Dar, pe lângă asta, vă referiți și la felul cum trebuie să fie preoții: „să apere enoriașii de momeala sectanților, să fie milostivi, să nu ceară plată și anumite servicii pentru slujbe, să nu se implice în politică și să nu adune averi”. Ceea ce ați făcut Dvs și Markel în 2016 contra Maiei Sandu e implicare în politică. Scorul dintre ei a fost mic atunci și ar fi justificat să fiți acuzați că ați influențat decisiv scorul electoral în favoarea lui Dodon. Și noi am pierdut patru ani cu Dodon.

- Preotul este învățător în parohia sa iar fiecare creștin are necesitate de a avea un duhovnic. Mitropolitul este duhovnicul întregii societăți. De aceea, eu nu m-am implicat în politică, dar un sfat bun trebuia să dau creștinilor.

- Și vi se pare în regulă ca o față bisericească să îndemne oamenii să nu o voteze pe Maia Sandu pentru că nu are copii, ci să-l voteze pe Dodon pentru că are copii? Așa ceva e normal?

- Eu răspund de mine. Eu am spus că e bine ca omul care vine la conducere să fie bun familist. Dar asta nu înseamnă că oamenii trebuie să asculte ce am spus eu. Oamenii au libertatea dată de Dumnezeu și trebuie să și-o exercite. Dar de sfaturi e bine să asculți.

- Markel a pierdut până la urmă procesul în instanță și a trebuit să plătească.

- Atunci Maia Sandu a scris o scrisoare contra mea, contra lui Markel și contra unui preot de la Mănăstirea Japca. Scrisoarea a ajuns la Ministerul Justiției, apoi la Parlament, după care în instanță.

- Și v-au sancționat?

- Nu. M-au iertat, că nu m-am implicat direct.

- Încrederea în biserică scade și asta vedem în sondaje. Nu credeți că anume încercarea de a jongla politic cu această încredere îi îndepărtează pe oameni?

- Noi nu muncim pentru procente, ci pentru datoria de creștin. Am vrut ca religia să fie predată în școală. Nu a mers. Ne-au îndepărtat de școală. Dacă statul și biserica ar merge mână în mână, altele ar fi rezultatele sondajului. Dar, din păcate, unii politicieni își permit chiar să umilească biserica.

- Pe fundalul acestui război justificat de patriarhul Kiril, nu credeți că ar fi mai bine să ieșiți de sub oblăduirea Patriarhiei Ruse?

- Noi suntem liberi în toate acțiunile noastre - la numirea protopopilor, stareților, preoților, etc. Tot ce ne leagă de Moscova este faptul că ne supunem Patriarhiei Ruse. De aceea, în acest moment, nu ne frământă acest gând. Biserica nu trebuie să fie presată. Pentru un preot care a greșit există judecată bisericească. Nu statul trebuie să se implice în toate treburile acestea. Ce au obținut ucrainenii că s-au rupt de Patriarhia Rusă? Nimic. Au început să expulzeze arhiereii.

- Despre opulența afișată de preoți vreau să vă mai întreb. Dvs vedeți cu ce mașini vin preoții la ziua Dvs de naștere. Nu se leagă imaginea asta cu ceea ce citim în Biblie și vedem în filmele despre smerenia lui Iisus, care împărțea turta aceea cu toată lumea. Credeți că e OK așa? De unde au slujitorii aceștia ai bisericii atâția bani?

- Eu pot vorbi doar despre mine. Sunt la conducerea Bisericii Ortodoxe din Moldova din 1989. Când am venit, am găsit aici o mașină „Volga-24”. După aceea, mașinile Mitropoliei, inclusiv ultimele mașini pe care le am eu, nici una nu a fost procurată din banii bisericii. Pe parcursul anilor, un șef de stat sau un om de afaceri mi-au făcut cadou aceste mașini. Mie personal, cetățeanului Cantarean Nicolae, mi-au dăruit aceste mașini. Dar eu nu mi le-am luat acasă, ci le-am dat Mitropoliei. Și până în prezent eu folosesc aceste mașini.

- Una v-a dăruit-o fostul președinte Vladimir Voronin - un BMW.

- Da. Și mașinile celorlalți arhierei eu cred că tot sunt primite cadou.

- Și nu ați avut nicio problemă să acceptați un asemenea cadou de la un politician?

- În Rusia, peste tot se fac așa cadouri bisericilor.

- Da, dar în Biblie imaginea preotului e alta. În Biblie, preotul împarte celor săraci.

- De când Domnul Iisus Hristos a intrat călare pe măgar în Ierusalim, mereu au existat oameni săraci. Luați toate mașinile și veșmintele, vindeți-le și împărțiți-le banii și săraci oricum o să existe.

- Mai aveați și o mașină de teren Toyota. De ce vă trebuie două mașini?

- Cu ea merg prin sate pe la slujbe. Și aceasta mi-a fost dăruită.

- Când era Voronin șef de stat, aveați telefon direct cu Președinția. Acum mai aveți această legătură directă cu Președinția?

- Telefonul este, dar nu mai funcționează. Nici cel cu Guvernul nu funcționează. Dar acum sunt telefoane mobile. Nu ne mai trebuie cele fixe.

- Am văzut că aveți o pagină de Facebook. Mai intrați din când în când?

- Intru doar să citesc. Nu scriu niciodată nimic.

- V-am spus că v-am citit teza de doctor în economie: „Managementul activităților economice din sistemul eparhial al BOM”. E o teză cu scheme matematice și formule foarte sofisticate despre crearea infrastructurii bisericești și menținerea numărului celor care frecventează aceste biserici. Este biserica o afacere?

- Biserica nu este o afacere. Clădirile, mănăstirile, soborul sunt ale statului Republica Moldova. Nouă ne sunt date în folosință. Așa că statul ne-ar putea ajuta cu reparația și construcția bisericilor - așa cum se procedează, de exemplu, în România. La noi așa ceva nu există. Nouă ne-au dat biserica și noi, creștinii care o frecventăm, trebuie să avem grijă de clădire. Cumpărăm o lumânare, facem un TeDeum, un botez, o înmormântare - cu toți banii aceștia eu întrețin clădirile. Numai Catedrala are aproximativ 70 de persoane - corul arhieresc, corul de copii, corul cel mic, toți lucrătorii. Facem și noi formule ca să existăm fără să cerem nimic de la stat.

- Credeți în horoscop?

- Uneori îl mai citesc, dar nu cred. Totul e în voia Domnului.