Câtă putere are AfD în Bundestag?

Bundestagul german s-a întrunit marți în ședința de constituire. Este vorba de prima ședință din actuala legislatură. Deputații l-au ales pe președintele forului și i-au numit pe cei șase locțiitori. În premieră în legislativul federal german se află și Alternativa pentru Germania (AfD). Am pregătit șase întrebări și șase răspunsuri cu privire la participarea populiștilor de dreapta în primplanul politicii germane:

Cum se va folosi AfD de poziția sa în Bundestag în avantaj propriu?

Ca să lămurim rapid un aspect: în procesul legislativ, rolul AfD nu va fi unul major. Ca partid de opoziție, formațiunea are dreptul de a introduce proiecte de lege, dar acestea trebuie adoptate de majoritatea deputaților din Bundestag, lucru greu de crezut. În schimb, AfD se poate folosi de dezbaterile parlamentare pentru a scoate în evidență propriile teme: refugiați, justiție și ordine, tema potențialei "islamizări" a Germaniei.

"Prin prezența AfD în forurile legislative, se extinde dezbaterea politică prin poziții situate în mod clar la dreapta conservatorilor din CDU/CSU", crede Alexander Hensel de la Institutul Göttinger pentru Cercetare a Democrației, în dialog cu DW. "Pentru partidele din Bundestag este prima provocare de acest tip, ele trebuie să învețe acum modul de abordare a situației."

Strategia AfD, potrivit lui Hensel, va consta din "încălcări calculate a unor reguli cu caracter tabu", mai ales când vine vorba de teme ca refugiați, musulmanii din Germania și istoria țării. Prin afirmații controversate pe astfel de subiecte, deputații AfD se vor adresa de fapt direct electoratului și nu celorlalți membri ai parlamentului. O platformă pe care o vor folosi cu precădere în acest sens va fi Internetul.

Fedor Ruhose a scris despre experiențele sale cu AfD în Landtag-ul din Renania Palatinat. Șeful grupului parlamentar regional al SPD a constatat următoarele: "Ședințele au fost folosite pentru a stimula munca de PR a AfD în rețelele sociale cu teme de dezbatere cu caracter controversat și generator de tensiuni. În comitetele de specialitate ale parlamentelor, unde munca se desfășoară fără accesul opiniei publice și cu acoperire mediatică minimă, deputații AfD s-au comportat dimpotrivă cu multă reținere sau chiar au lipsit de la discuții."

Cum ar trebui să se comporte partidele tradiționale cu AfD?

Deputatul regional SPD Ruhose sfătuiește prin urmare ca deputații AfD să fie tratați exact cum prevăd obiceiurile parlamentare din Germania, fără a se încerca discriminarea acestora prin diverse "trucuri". Alegerea lor în diverse comisii parlamentare, la care partidul are dreptul oficial, nu ar trebui împiedicată de celelalte grupuri parlamentare. Ruhose mai atrage atenția că discursurile membrilor AfD nu ar trebui întrerupte cu întrebări, pentru că astfel timpul care le este alocat se prelungește iar ei se pot profila astfel mai bine drept luptători împotriva establishment-ului politic.

În același timp, celelalte partide nu trebuie să accepte toate afirmațiile pe care le va lansa AfD. "Există așa-zise linii roșii peste care nu se poate trece", subliniază Ruhose. "Trebuie comunicat mereu foarte clar că partea de extrema dreaptă din AfD, aflată azi inclusiv în Bundestag, nu are ce să caute la centrul politicii germane."

Cine decide dacă AfD a depășit limitele acceptabile?

Aceasta este sarcina președintelui Bundestag - adică Wolfgang Schäuble (CDU) - și a celor șase vicepreședinți, care pot veni de la toate partidele aflate în Bundestag. Împreună, liderii forului se asigură că deputații respectă ordinea de zi. Ei pot decide însă și sancționarea unor deputați care ar împiedica desfășurarea normală a ședințelor de lucru, admonestându-i verbal sau având chiar dreptul, în situații mai grave, să-i dea afară temporar din sala de dezbateri.

Mulți prevăd deja că Schäuble va avea mult de furcă cu AfD. Mulți dintre deputații acestei formațiuni sunt începători totali în ceea ce privește activitatea parlamentară.

Experiențele din parlamentul de land din Saxonia arată însă că lucrurile se pot desfășura și normal. "În actuala legislatură, deci în ultimii doi ani și jumătate, au existat doar trei admonestări verbale, două adresate unor parlamentari ai Stângii și una unui membru al AfD", a declarat Ivo Klatte, purtător de cuvânt al Landtag-ului saxon. "În comparație, am avut de două ori în legislativul regional formațiunea NPD (extrema dreaptă) și în fiecare din cele două legislaturi au fost peste 70 de chemări la ordine verbale și multe excluderi de la dezbateri pentru mai multe zile."

Președintele și vicepreședinții legislativului sunt cei care decid când au fost depășite limitele acceptabile, spune Klatte. Rasismul nu a fost tolerat niciodată. "La toate conținuturile cu caracter insultător pentru persoane individuale sau grupuri etnice, conducerea parlamentului a intervenit imediat."

Se vor înțelege unii cu alții?

Nici vorbă. Vor fi tensiuni de la bun început, încă de la prima ședință, de alegere a celor șase vicepreședinți ai Bundestag. AfD vrea să îl nominalizeze pe Albrecht Glaser, de 72 de ani. Acesta cere ca dreptu de practicare a propriei religii să nu se aplice și pentru musulmani. În opinia sa, Islamul nu ar fi o religie, ci o ideologie politică. Membrii celorlalte partide au anunțat deja că nu vor susține această nominalizare.

"Părerea unanimă este că AfD are dreptul la un vicepreședinte", spune Ruhose. "Dar deputații trebuie să poată avea încredere în persoana care conduce dezbaterile. Așa că înțeleg pe cine spune că o persoană care consideră irelevant un articol din Constituție nu poate primi votul meu de deputat liber."

Deși unii deputați din legislativul regional din Renania Palatinat au refuzat să strângă mâinile colegilor de la AfD, pentru că "toți ar fi niște naziști", regulile generale de politețe și obiceiurile parlamentare vor fi respectate, crede Ruhose. Atmosfera va rămâne însă una rece. "Nu cred că se vor stabili relații de prietenie cu membrii AfD."

Ce partide tradiționale vor avea cel mai mult de suferit?

Politologul Hensel crede că Verzii sunt cei mai mari dușmani ai populiștilor de dreapta. AfD va ataca însă cu regularitate cele două partide conservatoare CDU și CSU, de la care au reușit să fure numeroși votanți la alegerile generale din septembrie.

"Mai ales în vestul Germaniei, AfD încearcă să se prezinte drept un fel de urmaș legitim al vechiului CDU, de dinainte de Merkel", explică Hensel. "Și de aceea combate AfD deosebit de intens activitatea CDU în parlamentele regionale, încercând să se folosească de orice temă în care conservatorii sunt vulnerabili."

AfD și-ar fi însușit astfel cu succes teme care aparțineau dintotdeauna conservatorilor, precum Legea și Ordinea. "Din punct de vedere structural, AfD poate face presiuni politice mai ales asupra Uniunii Creștin-Democrate, pentru că reprezintă o serie întreagă de poziții care erau ocupate odinioară de CDU și care sunt în continuare relevante pentru o parte a electoratului conservator", crede Hensel.

Va schimba AfD activitatea opoziției?

În mod tradițional, opoziția din Bundestag consideră că este sarcina ei să critice guvernul, dar nu și alte formațiuni de opoziție. Dar lucrurile s-ar putea schimba acum: SPD și Stânga vor ataca mai mult ca sigur AfD. "În Parlament s-ar putea forma un front politic care va opune AfD tuturor celorlalte partide parlamentare", este de părere Hensel. "Astfel, ar putea fi mult mai greu pentru social-democrați să se profileze drept lideri ai opoziției. Provocarea pentru SPD este să combată AfD, simultan cu criticarea guvernului."

Hensel crede că opoziția din Bundestag ar trebui să evite să transforme fiecare dezbatere într-o confruntare cu AfD. Aceasta ar întări imaginea de outsideri a populiștilor.

La final, poate că AfD își va pune singur piedică, se așteaptă Hensel. AfD este în Bundestag un grup foarte eterogen: se prefigurează lupte interne între aripa radicală și cea moderată a formațiunii: "În interiorul grupului parlamentar al AfD vom asista cu siguranță pe viitor la o serie întreagă de conflicte interne puternice."

Autor: Jefferson Chase/os