1968: Sex, revoltă, libertate

În 1968 a rulat în cinematografele germane prima parte a filmului de educaţie sexuală realizat de Oswald Kolle "Minunile dragostei". Scenele de dragoste au reprezentat o adevărată "revoluţie" la acea vreme. Filmul a fost produs special în alb-negru şi ilustrat muzical de teama că ar putea excita peste măsură publicul masculin din sală. Un procuror l-a ameninţat chiar pe Kolle cu arestarea.

Comandantul poliţiei din Saigon împuşcă un prezumtiv membru al Vietcong. Brutalitatea superputerilor îi mobilizează pe pacifiştii din întreaga lume. Imagini precum aceasta produc o schimbare a stării de spirit în societate. În martie 1968 preşedintele SUA, Lyndon B. Johnson, renunţă la o nouă candidatură. El pune capăt raidurilor de bombardament americane şi deschide drumul pentru negocieri.

Vietnamul înfierbântă şi confruntarea ideologiilor. În semn de protest faţă de "Genocidul din Vietnam", un grup de activişti de stânga, între care teroriştii Andreas Baader şi Gudrun Ensslin, incendiază două magazine din Frankfurt pe Main. A fost începutul Fracţiunii Armata Roşie. După alte atacuri, Baader şi Ensslin au fost arestaţi în 1972. Dar RAF şi-a găsit imitatori în alte ţări europene.

Rudi Dutschke i-a scos în Germania pe studenţi în stradă pentru a protesta împotriva războiului din Vietnam. Presa îi este tot mai ostilă liderului "opoziţiei extraparlamentare". În atentatul din aprilie 1968, el este rănit grav. Studenţii au dat în judecată concernul de presă Springer pentru că ar fi incitat, prin relatările publicate, la violenţă împotriva lui Dutschke.

Mişcarea studenţească germană era preocupată şi de demascarea publică a moştenirii naziste. Împotriva tăcerii a luptat ziarista şi demascatoarea de nazişti Beate Klarsfeld. Aici îi adresează injurii cancelarului federal Kurt Georg Kiesinger, pe vremuri membru al partidului nazist. Câteva luni mai târziu ea i-a tras şi o palmă. În dreapta, un om de ordine al Bundestagului.

Pe 4 aprilie 1968 a fost ucis în Memphis Martin Luther King. Crima este în ochii multor militanţi pentru drepturi civice expresia rasismului adânc înrădăcinat în SUA. Ei consideră responsabil pentru crimă statul. În mai bine de 100 de oraşe americane au loc după asasinat ciocniri violente, soldate cu numeroşi morţi şi răniţi. În imagine, King mărşăluieşte la Memphis în fruntea unei demonstraţii.

Ţelul era un "socialism cu faţă umană". Alexander Dubcek voia să reformeze Cehoslovacia. Mai puţin centralism, mai multă libertate. Dar în august, ţara a fost invadată de trupe ale Pactului de la Varşovia. Dubcek a trebuit să anuleze toate reformele la presiunile URSS. Imediat după cea mai mare operaţiune militară din Europa după 1945, aşa-numita "Primăvară de la Praga" a luat sfârşit.

The Beatles au lansat în 1968 melodia "Hey Jude", care a devenit hitul anului şi în Germania şi în SUA şi în multe părţi ale lumii. Cei patru au vândut 7,5 milioane de discuri cu acest single. Pe reversul discului era imprimată melodia "Revolution", având versurile, în acord cu spiritul vremii: "Noi cu toţii vrem să schimbăm lumea".

Pastilele anticoncepţionale au însemnat pentru unele femei o libertate sexuală fără precedent, trăită în "comunele studenţeşti" sau în cercurile hippie. Prin Enciclica sa "Humanae Vitae", Papa Paul al VI-lea s-a pronunţat împotriva oricărei forme artificiale de preîntâmpinare a sarcinilor. Documentul a stârnit proteste vehemente. Mulţi au considerat că dovedeşte înstrăinarea de lume a Bisericii.

S-a întâmplat tot în 1968 şi anume color. În ziua de Crăciun echipajul de pe Apollo 8 a realizat fotografia intitulată "Earthrise" (răsăritul pământului). Pentru prima dată omenirea vede din îndepărtare fragila planetă pe care trăieşte. Până astăzi se vorbeşte despre impactul acestei imagini asupra oamenilor. La fel şi despre efectele turbulentului an 1968 asupra istoriei recente şi contemporane.