1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

2020: Mai mulți jurnaliști uciși în mod intenționat

Lisa Hänel
29 decembrie 2020

Cel puțin 50 de jurnaliști din întreaga lume au murit în 2020 în circumstanțe direct legate de profesia lor. Organizația ”Reporteri fără Frontiere” avertizează că ziariștii sunt tot mai des ținta asasinatelor.

https://p.dw.com/p/3nKT4
Imagine: Imago Images/S. Boness

Najib Sharifi, șeful ”Afghan Journalists Safety Committee” (Comitetului de Siguranță al Jurnaliștilor Afgani), o organizație neguvernamentală destinată apărării jurnaliștilor, a părut realmente epuizat în timpul conversației desfășurate prin aplicația Zoom. ”Cred că nu a fost niciodată atât de înfricoșător ca acum. Se pare că pericolul îi paste pe toți jurnaliștii”, relatează Sharifi. ”Am pierdut patru jurnaliști în doar șase săptămâni”.

Najib Sharifi nu este singurul care se teme. Anul 2020 a fost unul fatal pentru jurnaliștii din întreaga lume, subliniază și organizația ”Reporteri fără Frontiere” (RSF) în bilanțul anual. În prima parte a bilanțului, la jumătatea lunii decembrie, RSF a raportat jurnaliștii închiși, răpiți și dispăruți. A doua parte a documentului este dedicată reprezentanților mass-media uciși.

Chiar dacă numărul jurnaliștilor uciși în 2020 este ceva mai scăzut decât în alți ani, RSF este preocupată în primul rând de asasinarea țintită a lucrătorilor din mass-media. În noiembrie, jurnalistul Mohammad Alijas Daji de la Radio Asadi, programul afgan al radiodifuzorului american Radio Free Europe / Radio Liberty, a fost ucis în Afganistan de o bombă plasată sub mașina sa.

Malala Maiwand
Malala MaiwandImagine: Rat der Friedensgespräche Afghanistan

Cu numai două săptămâni în urmă, tot în Afganistan și tot în mod deliberat, a fost ucisă și jurnalista Malala Maiwand, militantă pentru o mai bună protecție a femeilor din mass-media. Maiwand a fost una dintre cele două jurnaliste ucise anul acesta. De asemenea, odată cu executarea lui Ruhollah Sam în Iran pe 12 decembrie, lumea a consemnat și prima pedeapsă cu moartea din ultimii 30 de ani aplicată unui jurnalist. Numărul jurnaliștilor uciși în mod deliberat anul acesta – este vorba de 42 de persoane - este cu peste 20 la sută mai mare decât în ​​2019.

Pace aparentă

Se constată totodată că zonele de război și criză nu mai sunt principalele locuri în care pier jurnaliștii. În 2020, aproape șapte din zece (68 la sută) jurnaliști au murit în țări în care în mod oficial domnește pacea. În 2016, procentul jurnaliștilor morți în aceste regiuni nu sărea de 40 la sută. Mexicul și India sunt două dintre cele mai periculoase cinci țări pentru ziariști, în ambele având loc anul acesta asasinate înfiorătoare: jurnaliștii au fost arși de vii, tăiați în bucăți și decapitați.

Mulți dintre cei uciși sunt jurnaliști de investigație, dedicați unor subiecte sensibile precum corupția și crima organizată. Însă și relatările pe marginea problemelor de mediu, cum ar fi mineritul ilegal, i-a expus pe jurnaliști pericolului. Crimele comise împotriva lor rămân adesea nepedepsite.

Guadalajara, Mexic: mesaje de solidaritate cu jurnaliştii ucişi în această ţară
Guadalajara, Mexic: mesaje de solidaritate cu jurnaliştii ucişi în această ţară, a treia pe lista celor mai periculoase ţări pentru jurnaliştiImagine: Raúl Méndez/Demotix/picture alliance

De pildă în Honduras, unde au fost uciși trei jurnaliști și unde, potrivit ”Reporteri fără Frontiere” nu au fost pornite investigații serioase în niciunul dintre cazuri.

”A relata în mod critic despre corupție, mafie sau distrugerea mediului pune în pericol viețile a prea mulți jurnaliștii, din prea multe țări”, spune purtătorul de cuvânt al RSF, Michael Rediske. ”În țări precum Mexic, Irak și Pakistan, criminali puternici, grupuri extremiste și, în unele cazuri, politicieni corupți încă au garanția că pot scăpa nepedepsiți în urma comandării unor astfel de crime. Aceste acte nu vizează niciodată strict victimele imediate. Fiecare crimă comisă împotriva unui jurnalist reprezintă un atac asupra dreptului tuturor oamenilor de a accesa informații în mod liber și independent”. 

Pentru Najib Sharifi de la ”Afghan Journalists Safety Committee” și colegii săi, o mare problemă este și faptul că adesea nu pot numi făptașii. În trecut, în spatele atacurilor s-au aflat adesea talibanii sau așa-numitul Stat Islamic. Însă după negocierile de pace, talibanii s-au distanțat adesea de atacuri. ”ISIS a revendicat unele fapte, dar în general situația este foarte ambiguă”, spune Sharifi.

Corona ca pericol suplimentar

Michael Rediske, director Reporteri fără Frontiere
Michael Rediske, director Reporteri fără FrontiereImagine: privat

Anul acesta a mai adăugat o amenințare pentru jurnaliștii din întreaga lume: coronavirusul. În prima parte a bilanțului anual, RSF a subliniat cazurile în care jurnaliștii au fost arestați pentru relatările lor critice cu privire la măsurile luate în contextual coronavirusului. Unii jurnaliști au fost uciși în detenție.

Totodată, sute de ziariști din întreaga lume ar fi murit după ce au fost infectați cu Covid-19, fără a se putea dovedi dincolo de orice dubiu dacă au fost infectați cu virusul în spațiul privat sau în timpul muncii lor. Cu toate acestea, în trei cazuri, RSF presupune ”cu destulă siguranță” că jurnaliștii au murit după ce au fost băgați în închisoare, unde s-au infectat cu coronavirus. Printre aceștia se numără Mohamed Monir, închis în Egipt și Saleh Al-Schehi, care a lucrat pentru cotidianul Al Watan din Arabia Saudită.

Ambii, arată ”Reporteri fără Frontiere”, au fost eliberați neașteptat și în grabă din închisoare cu puțin înainte să moară. Monir a avut rezultat pozitiv de coronavirus înainte de eliberare. Sănătatea lui Al-Shehi s-a deteriorat și a fost tratat în secția de terapie intensivă timp de câteva zile. Nu este deloc sigur dacă a murit cu adevărat de Covid-19. Mass-media locale presupun că acest lucru nu poate fi confirmat cu siguranță, dat fiind că ”autoritățile saudite fac zid în jurul anchetei”.