Acord în dosarul nuclear iranian

Reprezentanţii celor cinci puteri cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU (SUA, Rusia, Marea Britanie, China şi Franţa) plus Germania au negociat la Geneva cu delegaţia iraniană pe marginea unei soluţii temporare de rezolvare a crizei care dura de mai mulţi ani.

Înţelegerea provizorie asigură acum timpul necesar pentru negocierea unei soluţii pe termen lung a dosarului nuclear iranian, după cum a arătat responsabila pentru politică externă a UE Catherine Ashton, cea care a condus discuţiile din Elveţia. La rândul său, preşedintele american Barack Obama a precizat la Washington că acordul interimar este un prim pas important spre rezolvarea definitivă şi paşnică a crizei nucleare iraniene. Dacă acordul va funcţiona se va vedea abia în următoarele luni, potrivit Casei Albe.

SUA şi aliaţii săi suspectează autorităţile iraniene că încearcă să construiască bomba atomică, ceea ce Teheranul neagă. În urma conflictului, ONU şi statele vestice au impus sancţiuni dure Iranului, care afectează negativ economia iraniană.

Iranul reduce gradul de îmbogăţire a uraniului

Înţelegerea prevede renunţarea la unele din aceste sancţiuni, ceea ce va însemna pentru Teheran beneficii în valoare de 7 miliarde de dolari. În plus, Iranul va putea relua comerţul cu produse petroliere şi metale preţioase.

În schimb, Teheranul va opri în următoarele şase luni unele din activităţile sale nucleare. Potrivit SUA, Iranul se obligă să îmbogăţească uraniul doar până la 5%. Uraniul îmbogăţit deja până la 20% urmează să fie diluat sau modificat în aşa fel încât să nu poată fi utilizat în scopuri militare. Uraniul puternic îmbogăţit poate fi utilizat atât la producerea de energie, cât şi la crearea de arme nucleare. Mai mult, Teheranul nu mai are voie să dea în folosinţă noi unităţi de îmbogăţire a uraniului.

Conform ministrului iranian de Externe Mohammed Jawad Sarif, acordul recunoaşte dreptul ţării sale de a opera un program nuclear civil care implică îmbogăţirea uraniului. Înţelegerea ar fi însă doar o primă etapă într-un proces mai complicat de reconciliere cu Occidentul. Un mesaj similar i-a transmis într-o scrisoare şi preşedintele iranian Hassan Rohani celui mai înalt lider iranian, aiatolahul Ali Chamenei. Acesta din urmă a descris înţelegerea drept un succes.

Westerwelle: "Acordul, punct de cotitură"

Ministrul de Externe în exerciţiu al Germaniei, Guido Westerwelle, care a fost de asemenea prezent la negocierile de la Geneva, a calificat acordul drept un punct de cotitură în dosarul iranian. Am făcut un pas important în îndeplinirea obiectivului nostru de a împiedica înarmarea nucleară a Iranului, a declarat Westerwelle. După zece ani de negocieri, marcaţi şi de eşecuri şi confruntări, am ajuns azi în premieră la o soluţie politică substanţială, a adăugat responsabilul german.

Colegul său francez Laurent Fabius a numit înţelegerea drept un progres important pentru securitatea şi pacea lumii. Acordul confirmă dreptul Iranului la un program nuclear paşnic, dar împiedică orice acces al acestei ţări la bomba atomică.

Critici dure din Israel

Nu toată lumea este însă fericită în urma acordului de la Geneva. Israelul a criticat înţelegerea, pe care o consideră insuficientă. Premierul Benjamin Netanyahu consideră acordul o greşeală istorică. Lumea a devenit acum un loc mult mai periculos decât înainte, pentru că regimul cel mai periculos s-a apropiat acum de fabricarea celei mai periculoase arme existente, a declarat Netanyahu.

Ministrul de Externe al Israelului, Avigdor Lieberman, a declarat siteului de ştiri israelian ynet că ar fi vorba de cel mai mare succes diplomatic al Iranului din ultimii ani. În opinia sa, este clar că acordul permite pe mai departe Iranului să îmbogăţească uraniu, ceea ce va stimula procesul de înarmare în regiune. Secretarul de Stat american John Kerry crede însă că, din contră, înţelegerea este în beneficiul Israelului, care beneficiază la rândul său astfel de o securitate sporită.