"Afacerea cu ucraineni", o schemă cu profit sigur

Banii de la Guvern alimentează și piața imobiliară din zonele căutate de ucraineni.

Aproape 108 milioane de lei a decontat statul, în perioada aprilie-iunie, pentru cazarea și masa refugiaților veniți din Ucraina. 87,3 milioane au fost încasaţi de persoane fizice care au cazat ucraineni, iar restul sumei a revenit persoanelor juridice (firme sau instituţii), potrivit Profit.ro.

Sistemul este avantajos pentru proprietarii de locuințe. Banii oferiți de stat pentru cazarea ucrainenilor nu trebuie declarați la Fisc și din ei nu se rețin alte obligații fiscale, spre deosebire de veniturile mai mici obținute în mod obișnuit din chirii și care sunt supuse impozitării. Pe lângă banii pentru cazare, proprietarii de locuințe încasează și banii pentru hrană, pe care teoretic ar trebui să îi dea mai departe oamenilor pe care îi ţin în gazdă.

Cei care au ucraineni în găzduire depun cererile pentru fonduri la primării. Pentru a deconta cheltuielile autorităților locale, prefecturile transmit cifrele către Ministerul de Finanțe, care virează apoi banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. IGSU îi alocă apoi inspectoratelor județene care îi distribuie în fiecare localitate.

Cât plătește Guvernul pentru refugiații ucraineni:

• Pentru cazare: 50 de lei/zi de persoană, conform OUG 28/2022
• Pentru masă: 20 de lei/zi de persoană, conform HG 336/2022

Suma plătită pentru cazarea unui refugiat ajunge la 2.100 de lei pe lună, astfel că găzduirea, de exemplu, a cinci persoane din Ucraina poate aduce un venit de 10.500 de lei pe lună, bani neimpozabili.

În schimb, din închirierea unui apartament de trei camere cu 400 de euro (aproape 2.000 de lei) pe lună, proprietarul nu rămâne cu toți banii - el trebuie să-i declare la ANAF și să plătească impozit și CASS dacă venitul depășește plafonul anual. Chiar dacă nu înregistrează contractul la Fisc, câștigul e mai mic decât venitul potențial pe care l-ar obține prin programul 50/20.

La începutul războiului din Ucraina, românii s-au oferit voluntar pentru a-i primi în casele lor pe refugiați fără să aibă pretenții materiale, însă după ce Guvernul a început să deconteze cheltuielile de cazare, tot mai multe persoane au devenit interesate de programul 50/20.

Zonele cu cele mai mari sume decontate:

București-Ilfov: 18,4 milioane lei
Constanța: 10,6 milioane lei
Suceava: 6,85 milioane lei
Cluj: 5,61 milioane lei
Sibiu: 4,9 milioane lei

Banii de la stat au atras repede nu doar interesul gazdelor, ci și pe cel al oaspeților, iar faptul că sunt încasați în totalitate de către cetățenii români a provocat și multe neînțelegeri. La început, unii refugiați au presupus greșit că trebuie să primească și banii pentru cazare, nu doar pe cei pentru hrană.

În unele situații, proprietarii de locuințe nu le dau banii pentru hrană refugiaților sau impun anumite condiții pentru acordarea lor, iar cineva a atras atenția pe grupul de Facebook "Uniți pentru Ucraina" că această practică e ilegală.

"Oameni buni, dacă vreți să ajutați, ajutați. Dar nu vă transformați în rechini. Nu luați mâncarea de la gura copiilor. Și încă ceva: dacă NU asigurați mâncarea refugiaților, este ABSOLUT ILEGAL să nu le dați lor acești bani pentru hrană. Sau să puneti condiții (precum prezentarea bonurilor de cumpărături) pentru a le da acești bani", a scris Dan-Ioan Dinu.

Situația poate fi explicată de faptul că banii sunt virați cu o întârziere de două luni de la intrarea în locuință a refugiaților.

"De unde să aibă în avans și proprietarul atâția bani având în vedere:

1. Lipsa chiriei pt cele două luni;

2. Bani de utilități; plus banii pentru existența lui de zi cu zi.

Toți trăim cu bani. Nu cred, sper să nu mă înșel, că cei care își pun casele la dispoziție în acest program sunt nişte bogătași dornici de și mai multă bogăție. Din ce postări am văzut, erau oameni din clasa de mijloc, cu bani cheltuiți chibzuit.

PS: unii proprietari bifează expres doar locuință, fară să se complice pentru cei 20 lei de mâncare, știind că nu au cum timp de două luni să compenseze această sumă", a precizat un alt membru al grupului.

"Tuturor refugiaților cărora le-am povestit cum stau lucrurile cu întârzierea între zilele de cazare și primirea banilor pentru hrană au înțeles perfect și nimeni nu a protestat (cel puțin nu în cazurile în care am fost implicat). Cât privește punctul 1 (lipsa chiriei) parcă spuneam că nu urmărim un câștig material. Că nu vrei să ieși în pierdere, asta mi se pare de bun simț… mai departe însă… Nu stau acum să fac calcule, dar cred că nicio gazdă nu iese în pierdere", se arată într-un alt comentariu.

Cât de profitabilă este găzduirea refugiaților

Pe grupul de Facebook "Uniți pentru Ucraina" au apărut numeroase anunțuri de apartamente sau case disponibile pentru refugiați prin programul 50/20.

Sunt aşadar mulți români dispuși să primească refugiați și singura pretenție pe care o au este să nu iasă în pierdere, dar există și cazuri în care unii proprietari urmăresc cazarea cât mai multor ucraineni pentru maximizarea "profitului".

Un bucureștean care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat pentru spotmedia.ro că "afacerea cu ucraineni" a devenit foarte tentantă pentru proprietarii de locuințe care urmăresc să încaseze cât mai mulți bani de la stat, chiar dacă cu întârziere. "Sunt două categorii de oameni: una care a făcut din asta o sursă de profit, care au pretenții stricte de la ucraineni și care caută să înghesuie cât mai mulți ca să obțină mai mulți bani; și cealaltă, care de la început a dorit doar să ajute fără să aibă mari pretenții", a spus el.

"Eu am intrat în asta fără să știu că statul va da bani pentru așa ceva", a precizat acesta, adăugând că s-a implicat de la începutul crizei refugiaților în eforturile de sprijinire și a găzduit în casa lui două familii din Ucraina. Cu timpul, le-a găsit alte locuințe în care să stea. Pentru una din familii, cu patru membri, a luat legătura cu un prieten care i-a oferit un apartament liber de două camere, într-un bloc nou din nordul Capitalei. Înțelegerea a fost că el achită chiria pentru familia din Ucraina, 400 de euro pe lună, fără contract, și își va acoperi cheltuiala prin decontare de la stat.

"Un calcul simplu arată că plătesc 400 de euro lunar pentru chiria lor și primesc peste 1.600 de euro (8.400 de lei), cu un profit de 400% după două luni. Nicio afacere nu-ți aduce această rată a câștigului în timpul ăsta", a spus el, precizând că din banii decontați le oferă ucrainenilor suma pentru hrană.

Pe de altă parte, bărbatul spune că în prezent nevoile ucrainenilor pentru cazare au mai scăzut după "valul" din iarnă și primăvară, pentru că mulți s-au întors în țara lor sau pentru că au plecat în alte state, iar asta duce la un soi de "concurență" între cei care fac ofertele de cazare. "E bine că ucrainenii pot alege unde să stea, în condiții mai bune, unde li se dau și o parte din banii decontați", a explicat el.

O gură de oxigen pe piața chiriilor

Banii din programul 50/20 ajung în piața imobiliară și revitalizează parțial segmentul chiriilor în pragul creșterii tradiționale a cererii, marcat de începerea anului universitar.

Puteţi citi articolul integral AICI.