AfD: de ce nu este interzicerea o soluție

Sute de mii de oameni au ieșit pe străzi pentru a protesta față de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Mitinguri au avut loc și în marile metropole germane dar și în localități mai mici - inclusiv în estul fost comunist, acolo unde AfD are cea mai mare susținere. Este deja al doilea weekend cu asemenea manifestări civice împotriva populismului radical de dreapta. ”Sunt un semn clar pentru democrație. Când democrația noastră este atacată, se depășește o limită care face orice alte rivalități irelevante”, a comentat președintele federal Frank-Walter Steinmeier. ”Democrația noastră nu este un dat de la Dumnezeu. Este făcută de om, este puternică când o susținem și are nevoie de noi când este atacată”, a transmis și cancelarul federal Olaf Scholz.

Formațiunea vizată, AfD, nu se aștepta la o asemenea mobilizare din partea ”majorității tăcute”, pe care a considerat-o mereu ca fiindu-i apropiată. Astfel că, pe canalele proprii de comunicare, AfD distribuie mesaje despre imagini false și înscenări.

Statul de drept nu este simplu

Ar putea fi interzisă această organizație politică despre care instanțele germane au reușit să probeze că are în rândurile ei voci periculoase pentru ordinea constituțională? „Este în mare parte o problemă politică și ar trebui rezolvată prin izolarea politică a AfD și evidențiind tendințele extremiste din cadrul partidului”, este de părere Kai Arzheimer, profesor de științe politice la Universitatea din Mainz.

”Frumusețea statului de drept constă în faptul că nu e niciodată simplu”, susține Arzheimer, într-un interviu pentru DW. Și de aceea nici nu este o treabă ușoară să interzici un partid, chiar dacă există indicii că ar putea fi interzis. ”Obstacolele sunt destul de dificile, în Germania. Guvernul ar trebui să demonstreze la Curtea Constituțională Federală că acești oameni lucrează activ împotriva principiilor democrației liberale, că încearcă în mod activ să încalce constituția. Iar instanța ar trebui să se pronunțe cu o supermajoritate. Acest lucru ar putea dura ani”. În plus, adaugă profesorul universitar, cum nu este clar dacă toți judecătorii în exercițiu la Curtea Constituțională ar fi de acord cu acuzațiile formulate de Guvern, o sentință defavorabilă s-ar putea constitui ”într-un act de aprobare a AfD. Aceasta este marea teamă”.

Protestele, un semnal pentru indeciși

AfD dovedește că nu există publicitate negativă, spune expertul în mișcările populiste de dreapta radicală Arzheimer: ”Aproape orice tip de știre pare să fie o veste bună pentru AfD. Pe de altă parte, mulți oameni nu și-au format încă o opinie definitivă despre acest partid, așa că aducerea în prim-plan a acestor tendințe extremiste, discutarea lor în public, protestul lor, nu ajută neapărat AfD. Nu îi transformă pe susținătorii fideli dar îi poate ajuta pe cei care au îndoieli”.

Pot protestele avea un impact asupra susținătorilor AfD? Asupra celor înrăiți, în nici un caz, pentru că tendințele extremiste de dreapta din partid erau deja de mult timp clare și asta nu i-a descurajat pe simpatizanți să îi susțină.

Arzheimer crede - bazându-se pe fluctuațiile diverselor sondaje - că jumătate dintre cei ce se declară potențiali alegători AfD sunt de fapt indeciși. Aceștia ar putea fi ”impresionați până la un punct de acele demonstrații: povestea AfD a susținut întotdeauna că partidul vorbește în numele majorității tăcute din țară, în timp ce aceste demonstrații în masă arată acum clar că majoritatea nu tace, are alt mesaj și acesta nu este de sprijinire a AfD”.

Un alt grup care ar putea să-și schimbe opiniile, din perspectiva acestor demonstrații, este format din susținătorii dezamăgiți de performanțele partidelor democratice. ”Aceștia, ca să spun așa, s-ar putea întoarce la turmă, în loc să absenteze de la vot”, conchide profesorul.