Alegeri anticipate în Macedonia de Nord

”Nu au ce căuta în UE”, s-a auzit vocea unei femei din nordul Greciei la un post de radio. Prin aceste cuvinte i-a dat dreptate unui antevorbitor, care declarase: ”Ați găsit mormântul lui Alexandru cel Mare la noi”; o remarcă ce vizează descoperirile arheologice de la metroul din Thessaloniki. La peste un an de la Tratatul Prespa, prin care Grecia și Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM) au convenit asupra noii denumiri a acesteia din urmă, Macedonia de Nord, mulți greci simt încă nostalgia antichității. Chair dacă evoluțiile politice din nordul Greciei nu prea au legătură cu antichitatea.

După ce Franța și Olanda au respins începerea negocierilor pentru aderarea la UE în cazul Macedoniei de Nord și al Albaniei, și viitorul șefului guvernului de la Skopje, Zoran Zaev, e pus sub semnul întrebării. În 2018, acesta a organizat un referendum pentru macedoneni pe tema schimbării numelui țării, pentru a pune capăt, în sfârșit, lungilor dispute cu Grecia. I-a convins pe cetățeni prin posibila aderare la UE și încheierea, prin consecință, a izolării economice. După acest NU venit de la Bruxelles, în Macedonia de Nord au fost anunțate alegeri anticipate pentru luna aprilie.

Grecii nemulțumiți de Acordul Prespa

Pentru cetățenii din partea grecească a Macedoniei nu se schimbă, prin această blocadă a UE, nimic. Acordul Prespa este în continuare nepopular. La întrebarea ce părere au despre respingerea începerilor negocierilor pentru aderarea la UE a Macedoniei de Nord, oamenii se încruntă și refuză să răspundă. Numai câțiva sunt pregățiti să ia poziție: ”Tot ce se întâmplă acum nu poate decât să iasă prost”, spune o casnică în vârstă de 46 de ani. Există o singură Macedonie, adaugă aceasta, care se află în Grecia. Totul a fost greșit de la bun început, de când s-a hotărât schimbarea numelui țării vecine, e de părere femeia. Iar decizia de la Bruxelles este nimic altceva decât o reacție în lanț.

Tinerii sub 40 de ani sunt mai relaxați în ceea ce privește această chestiune. ”Poate e mai bine ca lucrurile să se liniștească puțin, înainte ca ei să fie primiți în UE”, spune o studentă de 26 de ani. Un bucătar de 37 de ani consideră că decizia luată la Bruxelles este falsă. ”Au pus în mișcare toate aceste procese pentru a deveni membri ai Uniunii Europene. Lucru care ar trebui luat în considerare acum.”

Liniște din partea guvernului

Deocamdată, Atena nu spune nimic. Înainte de primul lui summit UE, actualul premier, Kyriakos Mitsotakis, a declarat că ar susține începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Într-o conferință de presă de după decizia de la Bruxelles, nu a făcut multe declarații, evitând, ca în cele mai multe apariții publice, numele Macedonia de Nord. Dar a vorbit la persoana I plural, ca și când ar fi trebuit să le reamintească celor de la Tirana și Skopje că Grecia este țara europeană care are întotdeauna un cuvânt greu de spus în cadrul conflictelor regionale. ”Noi (N.Red.: șefii guvernelor UE) nu putem deocamdată să începem negocierile cu cele două țări vecine”. În același timp a subliniat că Grecia susține aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE.

Atena nu a declarat deocamdaă nimic cu privire la alegerile anticipate de la Skopje. Stavros Tzimas, jurnalist expert în zona balcanilor la cotidianul Kathimerini, nu este surprins: ”Guvernul Mitsotakis nu este pregătit să intervină activ în aceste evoluții. A spus deja că nu se va opune implementării Acordului Prespa.”

Critici din partea fostului premier Tsipras

Alexis Tsipras, șeful opoziției și fost prim ministru, responsabil din partea Greciei pentru negocierile cu privire la schimbarea numelui Macedoniei, îl critică pe Mitsotakis pentru lipsa de implicare. Într-o perioadă, în care UE trebuie să se confrunte cu consecințele deciziei de a nu da undă verde Macedoniei de Nord și Albaniei, Grecia pare total absentă, spune Tsipras. ”Premierul Greciei, care nu poate nici să pronunțe numele țării vecine, a acceptat pur și simplu soarta vecinilor noștri și a Albaniei cu privire la aderarea la UE, fără să ceară măcar reformarea situației legale a minorității grecești de acolo”.

Partidul lui Tsipras, SYRIZA, îi reproșează guvernului că nu s-a implicat deloc în aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei, explică Tzimas: ”Ar fi fost mai bine pentru toată lumea dacă am fi încheiat acest capitol cu o aderare la UE”. Șansele ca Zoran Zaev să piardă alegerile sunt mari, crede acesta. Promisiunea eșuată în legătură cu aderarea la UE este numai unul dintre motive: ”În afară de câteva reforme și de politica externă, guvernul său nu se deosebește mai deloc de cel al lui Gruevski (N.Red.: predecesorul său național-conservator). Scandaluri, corupție și manipularea justiției sunt subiecte permanente, numai că de această dată sub mantia social-democrației”.

Tzimas crede că acum marele pericol este ca oamenii din Macedonia de Nord și Albania să se îndepărteze de Europa și să caute alți protectori. Se referă aici la Moscova, care se luptă cu occidentul pentru influență în Balcanii de Vest. Dar nu e de interes nici pentru UE, și nici pentru Grecia să piardă influența în regiune în favoarea Rusiei.