Pentru sau împotriva lui Orban

Cu câţiva ani în urmă o propoziţie provocatoare rostită de premierul ungar Viktor Orban avea încă potenţialul de a face vâlvă la nivel european, atunci când el şi-a lansat conceptul de "stat iliberal". Pe atunci teama era mare că autoritarismul său conservator de dreapta ar putea face şcoală, golind de substanţă Uniunea Europeană.

Între timp mai nimeni nu mai are dispoziţie în UE pentru a se confrunta la modul serios cu Orban. Importanţa sa în politica externă constă aproape exclusiv în dreptul său de veto, pe care-l foloseşte adesea în mod distructiv la Bruxelles. Partidul Popular European a dat practic afară partidul lui Orban, Fidesz (Uniunea Tinerilor Democraţi), în 2021. De atunci, premierul ungar şi partidul său sunt în căutarea unei noi patrii politice în Europa, dar fără succes. Prin politica sa de volte între vest şi est şi poziţia sa favorabilă lui Putin, Orban s-a izolat.

De la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei, el şi-a contrariat prin atitudinea sa necritică faţă de Moscova şi aliaţii de până acum, de exemplu Polonia sau Slovenia. Într-atât de mult, încât o reuniune la vârf a statelor din Grupul Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria), care trebuia să se desfăşoare pe 30.03.2022 la Budapesta, a fost contramandată, fiindcă nu a fost nimeni dispus să participe.

"Democraţie de lider"

În schimb, în plan intern, Orban este atotputernic. Premierul ungar controlează după mai bine de un deceniu de când se află la putere întreaga administraţie de stat a ţării, serviciile publice, mare parte din justiţie şi mass-media, inclusiv părţi ale economiei private. Adesea, în luarea deciziilor contează cuvântul "şefului", după cum i se spune lui Orban în interiorul partidului său. Publicistul ungaro-austriac Paul Lendvai a calificat modelul lui Orban drept "democraţie de lider".

Această "democraţie de lider" şi modelul Orban se află pentru prima dată după 12 ani la cheremul electoratului. Duminică, 3 aprilie, în Ungaria au loc alegeri generale, a căror miză este în esenţă următoarea: Orban şi sistemul său - pro sau contra. Sunt primele alegeri după 2010 pe care premierul ungar riscă să le piardă. În ţară oamenii s-au cam săturat de Orban, mai ales din cauza clientelismului şi corupţiei larg răspândite. În plus, opoziţia care a fost scindată în ultimul deceniu se prezintă pentru prima dată unită în alegeri şi are şanse reale să câştige.

Alegeri libere, dar inechitabile

Rezultatul alegerilor va fi de mare importanţă nu doar pentru Ungaria, ci şi pentru Uniunea Europeană. Aceasta fiindcă Orban a fost primul şef de guvern al unei ţări membre a UE care a acţionat sistematic împotriva statului de drept şi democraţiei, provocând astfel în Uniune dezbateri istovitoare şi crize ani în şir. De asemenea, modelul lui Orban a făcut măcar în parte şcoală în unele ţări ale UE, mai ales din Europa Centrală şi de Sud-Est. De aceea, confirmarea lui Orban în funcţie sau alungarea sa de la putere prin vot este şi o chestiune privind viitorul unei doctrine iliberale, de felul celei promovate de premierul ungar, în UE.

Sondaje realizate în ultimele săptămâni anticipează un rezultat strâns între Fidesz şi cele şase partide ale opoziţiei unite. Şi asta deşi tabăra guvernamentală şi opoziţia se prezintă în faţa electoratului în condiţii total inegale. De aceea, adversarii puterii şi spun deja de multă vreme că alegerile sunt încă libere în Ungaria, dar nu sunt echitabile.

Reguli electorale în avantajul Fidesz

De exemplu, Orban organizează regulat, inclusiv în perioade în care nu sunt programate alegeri, aşa-numite consultări naţionale, adică sondaje de opinie, desfăşurate de guvern, privind diverse teme politice şi sociale. Acestea nu sunt altceva decât campanii costisitoare de mobilizare a electoratului, plătite de la buget. În cadrul unor astfel de consultări se face campanie fie împotriva refugiaţilor, fie împotriva miliardarului american George Soros, fie împotriva romilor care pesemne nu au chef să muncească, fie împotriva homosexualilor şi postulatei lor propagande.

Pe de altă parte, legea electorală a fost modificată pas cu pas în favoarea Fidesz şi alegătorilor săi. Circumscripţiile electorale au fost reorganizate în avantajul Fidesz; minoritatea ungară din ţările învecinate Ungariei, care deţine frecvent şi cetăţenia ungară, şi care este prin tradiţie simpatizantă a Fidesz, are dreptul să voteze pe liste, inclusiv prin corespondenţă. În schimb, emigranţii ungari care trăiesc în occident, şi care adesea nu sunt simpatizanţi ai Fidesz, nu au dreptul să voteze prin corespondenţă. Ei trebuie să se deplaseze, câteodată la mare distanţă, la ambasadele şi consulatele Ungariei, pentru a-şi exprima votul. Şi mulţi renunţă să o facă tocmai din acest motiv. .

"Cel mai corupt guvern din ultimii 1000 de ani"

În plus, la sfârşitul lui 2021, guvernul Orban a legalizat înregistrarea la adrese la care oamenii nu locuiesc - probabil pentru a uşura turismul electoral. Acesta este unul din motivele pentru care OSCE a decis în premieră să trimită în Ungaria o misiune de monitorizare pe termen lung a procesului electoral, cu sarcina de a strânge dovezi legate de posibile fraude la urne.

Frauda a fost de altfel până de curând principala temă de campanie a opoziţiei. Candidatul ei de frunte, Peter Marki-Zay, care este primarul unui orăşel de provincie şi un excelent orator, a calificat guvernul Orban drept "cel mai corupt din ultimii 1000 de ani". El l-a acuzat pe premier de dublu standard, fiindcă pe de-o parte incită electoratul împotriva migranţilor, dar pe de altă parte îi ajută în secret pe prosperi oameni de afaceri, adesea dubioşi, din întreaga lume, să-şi găsească adăpost în Ungaria. De cealaltă parte, Orban şi partidul său au înspăimântat electoratul în campanie cu perspectiva revenirii la putere a hulitului sistem socialist-liberal din timpul fostului premier Ferenc Gyurcsany, Marki-Zay nefiind altceva decât o marionetă a acestuia.

Strategie riscantă

Campaniile electorale sunt murdare în Ungaria de decenii. Dar înainte ca prezenta să doboare un nou record a intervenit războiul din Ucraina, care a expediat tot restul în plan secund. Până acum nu este clar ce efect va avea poziţia pro-Putin a lui Orban asupra rezultatului alegerilor. În orice caz, numeroşi unguri sunt şocaţi de agresiunea Rusiei. Mulţi, inclusiv dintre simpatizanţii Fidesz, îşi amintesc de invazia trupelor sovietice, care au înăbuşit în sânge Revoluţia Ungară din 1956.

Guvernul ungar nu a condamnat până acum decât cu jumătate de gură războiul de agresiune al lui Putin, iar mass-media apropiate de guvern răspândesc o propagandă pro-rusă revoltătoare. Orban personal evită orice critici la adresa lui Putin şi susţine că Ungaria trebuie să se menţină neapărat în afara conflictului. Este o strategie riscantă pentru un politician care s-a făcut în tinereţe remarcat printr-un mesaj antisovietic şi care l-a criticat frecvent explicit pe Putin înaintea anului 2010.

Sabotaj din culise

Acum Orban acuză opoziţia că vrea să trimită militari ungari în războiul din Ucraina, atrăgând astfel Ungaria în conflict, ceea ce este o invenţie. Şi opoziţia a făcut din război o temă de campanie, prezentând scrutinul ca pe o alegere între Putin şi vest, între tiranie şi o Europă democratică.

Dar indiferent de rezultatul alegerilor, un lucru este deja cert: chiar dacă va pierde, Orban va avea în continuare un cuvânt greu de spus din culise. Multe din posturile de conducere din stat, de exemplu la Curtea Constituţională, în mass-media sau economie, sunt ocupate până în deceniul următor de oamenii săi. Cu ajutorul lor, liderul Fidesz poate cel puţin sabota substanţial activitatea oricărui nou guvern.