Alegerile UE în vizorul campaniilor de dezinformare

Anul 2024 este unul plin de alegeri în întreaga lume. Printre ele, în iunie, cele pentru Parlamentul European. Oficialii europeni însărcinați să detecteze dezinformarea sunt în alertă.

Diplomația Uniunii Europene, Serviciul de Acțiune Externă (SEAE), a înființat un grup special pentru combaterea dezinformării. A publicat un prim raport care descrie 750 de cazuri de dezinformare țintită generate de actori străini. Cele mai multe dintre dezinformările examinate au venit din Rusia, care ”încearcă să-și justifice războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, după cum scriu autorii studiului.

În egală măsură, majoritatea dezinformărilor țintește Ucraina, dar vizate sunt și Statele Unite, Germania sau Polonia. Aproape 150 de organizații sau foruri, inclusiv UE sau NATO dar și instituții de presă precum Deutsche Welle, Reuters și Euronews au fost afectate.

În cel de-al doilea raport anual privind dezinformarea, SEAE vorbește despre ”încercări deliberate, strategice și coordonate de a manipula faptele, de a provoca confuzie, de a diviza și de a răspândi frica și ura”. O evoluție notabilă în ultimul an au fost încercările de a răspândi dezinformarea bazată pe identitatea de gen sau anti-LGBTQ.

O otravă cu acțiune lentă

Josep Borrell, coordonatorul SEAE, este unul dintre politicienii de rang înalt din Uniunea Europeană și este adesea ținta campaniilor de dezinformare. La prezentarea raportului, Borrell a descris problema ca fiind una dintre cele mai mari amenințări de securitate ale timpului nostru. ”Nu este o bombă care te poate ucide instantaneu, ci o otravă care îți atacă gândirea”, a avertizat demnitarul european.

Pentru a ilustra acest lucru, Borrell a citat un exemplu din Franța. După atacurile din 7 octombrie comise de gruparea islamistă Hamas, clasificată drept organizație teroristă de Germania, UE, SUA și alte țări, Israelul a început o ofensivă militară în Fâșia Gaza. Trei săptămâni mai târziu, pe aproximativ 250 de clădiri din Paris au apărut, peste noapte, graffiti cu steaua albastră a lui David. ”Situația a trezit amintiri despre cele mai grave zile ale Holocaustului”, a precizat șeful diplomației europene. Imaginile s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare, iar unii comentatori au dat imediat vina pe comunitatea musulmană. O săptămână mai târziu, autoritățile franceze au identificat o posibilă campanie de destabilizare a Rusiei, a adăugat Borrell.

În noiembrie, Ministerul francez de Externe a dat vina pe rețeaua rusă Recent Reliable News (RRN), cunoscută și sub denumirea de ”operațiunea Doppelgänger”, pentru răspândirea imaginilor cu steaua lui David. Șapte cetățeni ruși asociați cu RRN au fost adăugați pe lista sancțiunilor UE, în luna iulie. Autoritățile franceze continuă cercetările și încearcă să afle dacă operațiunea a fost susținută din străinătate.

În 2015, SEAE a lansat proiectul EUvsDisinfo. Observatorii proiectului descriu Doppelgänger ca pe o ”operațiune online cu mai multe fațete, originară din Rusia și care vizează mai multe țări din întreaga lume”. Modul de acțiune constă în copierea identității unor titluri media sau autorități occidentale, cum ar fi Ministerul de Externe francez sau publicații precum Der Spiegel, Le Monde sau The Guardian.

Obiectiv important: alegerile

Dezinformarea a existat întotdeauna, admite Borrell. ”Dar acum suntem mult mai vulnerabili la această amenințare, deoarece informațiile călătoresc cu viteza luminii”.

Anul acesta, 50% din populația adultă a planetei este chemată să participe la una dintre cele 60 de alegeri care au loc în întreaga lume. Borrell se teme că mulți dintre votanți vor deveni ținte pentru ”actorii străini rău intenționați”.

O asemenea situație a fost deja observată în Spania anul trecut, de exemplu. ”Cu două zile înainte de alegeri, agenții ruși au falsificat site-ul oficial al guvernului regional din Madrid”, a amintit Borrell. În mesajele afișate pe pagina de web alterată de hackeri apărea avertismentul că organizația teroristă bască ETA (deja desființată) a revenit și plănuiește atacuri la secțiile de votare.

Nu doar sursele străine răspândesc dezinformări

Observatorul European Digital Media este, de asemenea, o organizație finanțată de UE. În noiembrie anul trecut, specialiștii în verificarea autenticității faptelor relatate au constatat că dezinformarea cu privire la procedurile de vot era răspândită în toate cele zece țări europene pe care Observatorul le-a monitorizat. Majoritatea acestor state sunt din Uniunea Europeană. ”Dezinformarea a căutat adesea să delegitimizeze alegerile prin răspândirea unor afirmații nefondate de fraudă, interferență străină și practici neloiale”, notează raportul organizației.

Acuzațiile lui Borrell și ale SEAE sunt îndreptate cu precădere spre Rusiei - dar sunt și surse interne care răspândesc adesea dezinformare, după cum punctează Tommaso Canetta de la Pagella Politica, o organizație dedicată de asemenea verificării autenticității mesajelor, în special a celor transmise de politicieni. ”Dezinformarea este deosebit de dăunătoare și periculoasă atunci când este răspândită de politicieni și mass-media tradițională.”

Într-un interviu acordat DW, Canetta s-a referit la pandemia corona. În Portugalia și Irlanda, cele două țări cu cele mai mari rate de vaccinare, mass-media și politicienii s-au unit în spatele descoperirilor științifice. În cele două țări cu cele mai scăzute rate de vaccinare, Bulgaria și România, diferitele tabere politice au fost puternic polarizate, cu efecte evidente asupra dezbaterii publice.

Numărul dezinformărilor la adresa Ucrainei este deosebit de mare, dar cei care verifică faptele observă, de asemenea, mult conținut menit să disturbe percepțiile despre schimbările climatice, migrație sau refugiați. În Italia, de exemplu, circulă multe afirmații false despre mașinile electrice. Se spune că iau foc mai repede decât vehiculele cu motoare cu ardere. Sau că se defectează mai repede iarna. Dezinformări despre refugiați și deficitul de locuințe au alimentat recente tulburări la Dublin, spune Canetta.

Unde duc toate astea?

Borrell vorbește despre o ”bătălie a narațiunilor” care trebuie câștigată și descrie dezinformarea rusă drept un ”instrument de război minuțios dezvoltat”. Dar raportul SEAE avertizează, de asemenea, asupra unui alt pericol: supraevaluarea riscurilor potențiale. Detectarea rapidă și acțiunea proactivă împotriva dezinformării joacă la fel de mult un rol în combaterea acesteia, precum o mai bună alfabetizare mediatică în rândul populației.

Pentru mulți cetățeni ai Uniunii Europene, alegerile viitoare pentru Parlamentul comunitar sunt mai puțin importante decât alegerile naționale, spune Canetta. Nu există așadar un risc prea mare ca evenimentele din Statele Unite sau Brazilia, unde au izbucnit violențe după ce titularii Donald Trump și Jair Bolsonaro au pierdut alegerile, să se repete în Europa.

”Sunt mai îngrijorat că proiecte precum Pactul verde al UE sau planul de pandemie ar putea fi atacate”, explică Canetta. ”Pericolul mai mare este ca forțele extremiste să schimbe consensul și, prin urmare, poziția UE cu privire la anumite probleme”.