Analiză: B.O.R. și apostolatul lui Ciolacu în diaspora
8 noiembrie 2024
Din 1990, Biserica Ortodoxă Română a fost tot timpul un aliat al politicienilor, iar aceștia, începând cu liderii FSN, și-au achitat nota de plată. Unul din serviciile cele mai prețioase pe care le-au adus Iliescu și FSN a fost punerea sub cheie a dosarelor de informatori din rândul preoțimii și al ierarhilor B.O.R. La rândul lor, o seamă de preoți și ierarhi au fost agenți electorali, îndemnându-i pe enoriași chiar în biserică pe cine să aleagă. Au fost cazuri în care, după alegeri, la spovedanie credinciosul era întrebat dacă a pus ștampila pe numele celui indicat de preot. Putea omul să mintă chiar la sfânta spovedanie? Sigur că nu putea să se mai încarce cu un păcat. Așa a intrat frica în oameni. Nu frica de Dumnezeu, ci frica de preot.
În încercarea de a rupe din electoratul diasporei care-l votează pe George Simion, la începutul săptămânii, prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Franţa la Centrul Ortodox de Studii şi Cercetare „Dumitru Stăniloaie“ din Paris.
Ca strategie electorală, Ciolacu a ales să-și pună cenușă în cap în fața românilor din diaspora și a Mitropolitului Europei Occidentale şi Meridionale Iosif: „Nu am venit aici în campanie electorală şi, credeţi-mă, chiar am un sentiment de vină de fiecare dată când mă aflu în diaspora“. O spovedanie ieftină, pe care e greu de crezut că românii plecați de acasă au înghițit-o, urmată de osanale la adresa acestora care, în perorația populistă a premierului candidat la funcția de șef al statului reprezintă „plusvaloarea României“.
Cu puțin timp înaintea vizitei premierului la Paris, Guvernul a alocat Bisericii Ortodoxe Române din fondul de rezervă 5,2 milioane de euro pentru achiziționarea a două imobile, la Paris și la Roma, destinate unor activități filantropice și programe educaționale.
Comunitățile de români din diaspora nu au fost luate în seamă ani de-a rândul, pentru ca la începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale candidatul din fruntea plutonului să încerce să câștige mai multe voturi de la românii plecați din țară, care întotdeauna au votat în mică măsură PSD la alegerile europarlamentare, parlamentare și prezidențiale.
Finanțarea cu bani de la bugetul de stat și bugetele administrațiilor locale a bisericilor și mănăstirilor, fie începând de la piatra de temelie, fie pentru renovarea a sute de lăcașuri de cult a fost de multe ori o prioritate în defavoarea Educației sau Sănătății. Așa s-a ajuns la situația în care avem de 50 de ori mai multe biserici și mănăstiri decât spitale.
Un subiect mediatizat de-a lungul anilor e legat de construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Guvernele s-au întrecut să aloce de la bugetul statului milioane de euro pentru acest edificiu care ar urma să fie finalizat anul viitor. Numai în ultimii opt ani, aproape 150 de milioane de euro bani publici au luat drumul Patriarhiei B.O.R pentru a duce la bun sfârșit un proiect pe care mulți îl socotesc megaloman. Cu această sumă s-ar fi putut construi și dota cu aparatură medicală ultramodernă două spitale, cum e cel de la Mioveni-Argeș.
Unde e rost de închinăciune a credincioșilor care vor intra în cabina de vot apar și personajele politice. Mulțimile de pelerini care ajung la biserici cu icoane sau moaște făcătoare de minuni la sărbătorile religioase sunt bazine electorale pentru liderii politici care dau din coate pentru a fi văzuți în mijlocul credincioșilor. E greu de știut câți astfel de politicieni sunt credincioși, dar unii nu au intrat într-o biserică decât la botezuri, nunți și înmormântări.
Sunt numeroase episoade în care politicienii au invocat crucea ca îndrumător al votanților în cabina de vot. Ne aducem aminte cum la alegerile prezidențiale din 1996, la confruntarea televizată dintre Ion Iliescu și Emil Constantinescu, cel care avea să devină președinte a invocat numele unui anume călugăr Vasile care l-ar fi sfătuit cum să se comporte în campania electorală pentru a ajunge la Cotroceni. Mulți credincioși l-au crezut și au pus ștampila nu doar pe Emil Constantinescu, ci și pe călugărul Vasile.