Angela Merkel: încălzirea globală nu cunoaşte graniţe
4 iulie 2011
"Punerea în practică a deciziilor luate la summit-ul climatic de la Cancun, din 2010, nu e de ajuns", a fost concluzia ministrului federal al mediului, Norbert Röttgen, la încheierea reuniunii de la Berlin. Trebuie stabilite noi reguli, a declarat acesta, care să determine scăderea emisiilor de dioxid de carbon.
În contextul expirării protocolului Kyoto în anul 2012, cancelarul Merkel a făcut un apel, pentru încheierea unor noi acorduri la nivel mondial, în scopul combaterii încălzirii globale. "Statele industrializate trebuie să ia în continuare măsuri, astfel încât temperatura globală să nu evolueze cu mai mult de 2 grade celsius", a declarat Merkel.
La o altă conferinţă a ONU desfăşurată la Bonn, în luna iunie, pe aceeasi temă, Canada a confirmat că nu va susţine extinderea protocolului Kyoto, alăturându-se astfel Japoniei şi Rusiei, în respingerea unei noi înţelegeri de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
Germania însă e decisă să meargă mai departe: „Nu există alternativă la o convenţie mondială de protecţie a climei“, a precizat Merkel la summit-ul de la Berlin. „Încălzirea globală nu cunoaşte graniţe. Ea afectează fiecare ţară. De aceea, ţelul rămâne un acord la nivel mondial, deşi ştim deja cât de dificil e acesta de atins“.
„Yes you can“, au scris pe bannere activiştii Greenpeace, adunaţi în faţa summit-ului , încurajându-i pe liderii celor 35 de ţări participante să ia măsuri împotriva emisiilor cu efect de seră.
Aceasta după ce în urmă cu o lună, ecologiştii aceleiaşi organizaţii urcaseră imagini cu capete de morţi pe Poarta Brandenburg, ca protest împotriva deciziei coaliţiei de la Berlin de a păstra centralele nucleare, până în anul 2022. Peste 10 ani de funcţionare e o perioadă innacceptabilă, scandau atunci demonstranţii.
Dovadă de credibilitate- nu şi pentru opoziţie
Totuşi, închiderea celor mai vechi opt centrale nucleare, din Republica Federala şi renunţarea definitivă la energia atomică, până în anul 2022, a conferit Germaniei imaginea de trendsetter în combaterea încălzirii globale, e de parere ministrul federal al mediului, Norbert Röttgen:
„Gestul nostru de a renunţa la energia atomică a fost interpretat ca o dovadă de credibilitate, şi anume, faptul că Germania e convinsă de eficienţa energiei regenerative şi poate face politică în scopul unor avantaje economice, dar şi al protecţiei climei.“
Nu la fel consideră însă opoziţia de la Berlin. Jürgen Trittin, şeful grupului parlamentar al ecologiştilor din Bundestag, e de părere că ţelurile climatice ale cancelarului Merkel nu sunt de fapt îndeajuns de ambiţioase.
Odată cu adoptarea rezoluţiei privind renunţarea treptată la energia atomică, în Bundestag s-a vorbit şi despre construirea unor noi centrale pe cărbune şi gaz, pentru acoperirea necesarului de energie, care a fost produsă până nu demult de centralele nucleare.
În acest context, Claudia Roth, preşedinta partidului verzilor, a declarat că „nu poţi vorbi de rolul unui trendsetter în protejarea climei, atâta timp cât la tine în ţară se construiesc centrale pe cărbune - adevăraţi ‚ucigaşi‘ al climei.“
Până în anul 2020, Germania planifică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% faţă de nivelul din 1990 - un angajament prea optimist pentru politica actualei coaliţii, consideră ecologiştii.
Autor: Lavinia Pitu, DW- Berlin
Redactor: Robert Schwartz