Anul Nou în Europa

Pe 31 decembrie, în Scoţia începe, cu un mare foc de artificii, festivalul hibernal "Hogmanay". Purtând tradiţionalul kilt, bărbaţii ies pe stradă. Nu le lipsesc sticla de whisky, o bucată de cărbune şi un colţ de pâine dulce cu stafide. Bărbaţii bat din poartă-n poartă, conform tradiţiei. Se spune că întâlnirea cu ei aduce noroc. La miezul nopţii se cântă vechiul cântec celtic "Auld Lang Syne".

În Danemarca se respectă o veche tradiţie regală: la ora 18 regina Margareta ţine discursul de Anul Nou transmis pe toate posturile radio-tv. Apoi danezii se aşează la masă. În noaptea de Revelion obişnuiesc să consume multă şampanie şi "Kransekage" - o prăjitură colorată din prepararea căreia nu lipsesc migdalele. La 12 fix, cine mai are putere după atâta şampanie, sare energic de pe un scaun.

Germanii obişnuiesc să îşi dăruiască unii altora tot felul de amulete. Şi să topească la flacăra lumânării puţin cositor care ia diverse forme, cu semnificaţii diferite pentru ei. La televizor se difuzează, obligatoriu în limba engleză, "Dinner for One" - comedia britanică într-un singur act în care o doamnă îşi sărbătoreşte cea de-a 90-a aniversare a sa împreună cu patru prietene deja decedate.

În Austria, la miezul nopţii, pe toate posturile de radio şi televiziune răsună "Valurile Dunării" după deviza "pluteşte în paşi de vals în noul an". La masă de consumă "Glücksfische" - fursecuri în formă de peşte. Atenţie: întotdeauna se începe cu aripioara, ca să nu alunece norocul printre degete. În noaptea de Revelion nu se agaţă rufe la uscat sub nicio formă! Aduce ghinion, cred austriecii.

O tradiţie spaniolă foarte amuzantă: la miezul nopţii, la fiecare bătaie de clopot în ultimele 12 secunde din an, se consumă câte o boabă de strugure. Dacă te îneci sau să te încurci la numărătoare, anul care vine nu va fi prea bun. Spaniolii obişnuiesc să petreacă pe străzi Revelionul şi să întâmpine cu urale Anul Nou chiar dacă au gura plină. La 5 dimineaţa servesc Churros.

Francezii se răsfaţă cu mâncăruri fine, şampanie şi vin. Specialitatea de Anul Nou este "Foie Gras" - o delicatesă din ficat de gâscă fără de care francezii cu greu îşi pot imagina Revelionul. Francezii nu se dau în vânt după artificii pe care preferă să le păstreze pentru 14 iulie, ziua naţională a Franţei. Ei preferă să admire Turnul Eiffel sau clădirile frumos iluminate de sărbători.

În Italia, magazinele cu lenjerie de corp au vânzări mari înaintea Anului Nou. Fiindcă italienii obişnuiesc să ofere în dar lenjerie intimă de culoare roşie. De Revelion se serveşte în mod tradiţional carne de porc cu linte. Se spune că aduce noroc. Noroc aduce şi dacă arunci lucrurile vechi afară, pe geam. Cel puţin aşa fac italienii. Sau un bileţel cu dorinţe care se aruncă în foc.

De Anul Nou, în Cehia, vinul spumant curge în valuri. Şi se consumă cu "Chlebicky" - un fel de tartine. Cehii taie un măr pe jumătate pentru a-şi afla destinul. Dacă seminţele formează o cruce, e de rău. Dacă formează o stea, e de bine. La miezul nopţii, pe posturile de televiziune se cântă imnul naţional. Capitala Praga este scaldată în lumina unui foc de artificii impresionant.

Bulgarii sărbătoresc energic trecerea în Noul An. Şi foarte zgomotos! Numai astfel pot fi alungate spiritele rele, spun ei. Bărbaţii poartă măşti înfricoşătoare, dansează şi agită clopoţelele agăţate la costume. Toate aceste ritualuri promit o recoltă bogată şi bunăstare în anul următor. Iar prin loviturile pe spate din noaptea de Revelion bulgarii îşi urează reciproc sănătate şi prosperitate.

În noaptea de Revelion grecii obişnuiesc să joace cărţi. Cine câştigă are noroc în Noul An. Cui pierde măcar îi rămâne norocul în dragoste... Iubită este şi tradiţia unei monede ascunse într-o pâine de casă. Cine găseşte bănuţul se îmbogăţeşte. Pentru prosperitate se mai aruncă o rodie în faţa uşii. Cu cât mai multe seminţe se împrăştie pe jos, cu atât mai mult noroc au în Noul An.