ARD-Deutschlandtrend: Olaf Scholz, cancelarul impopular

Refugiul, imigraţia şi criza economică sunt principalele teme care-i preocupă pe germani înaintea alegerilor parlamentare anticipate din februarie. Cu şase săptămâni înainte de scrutin se pare că la Berlin se va petrece o alternanţă la guvernare.

Candidaţii la funcţia de cancelar sunt confirmaţi la congresele diverselor formaţiuni, se adoptă programe electorale iar tonul s-a înăsprit în politică. În Germania a debutat faza fierbinte a campaniei electorale înaintea scrutinului din 23 februarie. După destrămarea coaliţiei semafor, compusă din social-democraţi, ecologişti şi liberali, s-a impus nevoia alegerilor anticipate. Candidaţilor şi partidelor le mai rămân doar şase săptămâni să convingă electoratul să-i voteze.

Dacă noul legislativ ar fi votat acum raporturile de putere ar suferi modificări notabile la Berlin. Aceasta reiese din sondajul ARD-Deutschlandtrend, realizat de institutul demoscopic infratest-dimap la cererea televiziunii publice în perioada 6-8 ianuarie. A fost chestionat în acest scop un eşantion reprezentativ de germani cu drept de vot, compus din 1323 persoane.

Formaţiunile creştin-democrate CDU şi CSU, care se prezintă împreună în faţa electoratului şi care formează în prezent principala forţă de opoziţie, au pierdut două puncte comparativ cu sondajul Deutschlandtrend din decembrie, dar tot s-ar clasa pe locul întâi cu 31 la sută din intenţiile de vot. Formaţiunea populistă AfD, parţial de extremă dreaptă, s-ar clasa pe locul doi cu 20 la sută. Formaţiunea laburistă SPD, din rândul căreia provine actualul cancelar Olaf Scholz, s-ar clasa doar pe locul trei, cu 15 la sută. Pe locul al patrulea s-ar clasa ecologiştii, cu 14 la sută.

Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), desprinsă din formaţiunea Stânga (Die Linke) ar obţine în jur de cinci la sută şi are astfel şanse să treacă pragul electoral, spre deosebire de formaţiunea liberală FDP şi de Stânga, care sunt creditate cu doar patru la sută din intenţiile de vot.

Atâta de multă nemulţumire nu a mai existat niciodată

Deosebit de critic sunt priviţi, potrivit ARD-Deutschlandtrend, candidaţii de frunte ai partidelor, care au ambiţia de a ajunge cancelar. Niciunul din ei nu reuşeşte să întrunească mai multe voturi pozitive decât negative. Aceasta este o noutate începând din 1998, anul în care a fost publicat primul sondaj realizat de infratest-dimap legat de alegerile generale.

Chiar dacă 31 la sută ar vota CDU şi CSU, doar 25 la sută l-ar vota şi pe candidatul lor de frunte, Friedrich Merz. La ecologişti este invers. Formaţiunea ar fi votată de 14 la sută din electori, dar candidatul lor de frunte, Robert Habeck, ar întruni 28 la sută din sufragii.  

Numai fiecare al cincilea repondent s-a declarat mulţumit de restul candidaţilor de frunte - Alice Weidel (AfD), Christian Lindner (FDP), Sahra Wagenknecht (BSW) şi Olaf Scholz (SPD). Cancelarul federal în funcţie, Olaf Scholz, este cel mai impopular în sondajul actual. 77 la sută din repondenţi i-au dat note proaste şi s-au declarat nemulţumiţi de activitatea sa.

Imigraţia şi economia sunt problemele cele mai importante

Scrutinul va fi probabil mai marcat de felul în care cetăţenii văd situaţia actuală decât de deciziile de personal ale partidelor. Pe primele locuri se vor clasa partidele considerate capabile să rezolve problemele existente.

Întrebaţi care sunt problemele cele mai importante, de rezolvarea cărora partidele ar trebui să se ocupe după alegeri, 37 din repondenţi au declarat că imigraţia şi refugiaţii şi o treime starea precară a economiei. Fiecare al şaptelea s-a declarat îngrijorat de situaţia internaţională marcată de crize. 13 la sută s-au arătat preocupaţi de protecţia climei şi mediului şi 11 la sută de problemele sociale.

Temele educaţie, securitate internă, pensie, inflaţie şi asistenţa medicală în Germania sunt considerate importante de doar şase până la opt la sută din cei chestionaţi.

Cum poate fi resuscitată economia?

Partidele îşi fac campanie prin diverse propuneri de stimulare a economiei germane aflate în recesiune. Potrivit ARD-Deutschlandtrend sunt apreciate mai ales propunerile care îi avantajează pe angajaţi. 78 la sută din repondenţi s-au declarat în favoarea introducerii unor sporuri neimpozabile pentru orele suplimentare şi 67 la sută s-au pronunţat pentru creşterea la 15 euro pe oră a salariului minim pe economie.

71 la sută s-au pronunţat pentru îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru economie prin acordarea de către stat a unor stimulente pentru investiţii şi 53 la sută găsesc benefică micşorarea impozitelor pentru întreprinderi. Fiecare al doilea repondent s-a declarat pentru desfiinţarea impozitului pe CO2 şi introducerea unor subvenţii de stat pentru achiziţia de automobile electrice de producţie germană.

Reluarea schimburilor economice germano-ruse nu este considerată o idee bună în acest moment de 61 la sută din participanţii la sondaj.

Cum vor germanii să trăiască împreună?

SPD îşi face campanie propunând mai multă coeziune socială. Dar cum convieţuiesc oamenii în Germania? În ciuda numeroaselor crize actuale, oamenii percep în viaţa lor privată multă solidaritate. Atât în familie, cercul de prieteni, la locul de muncă şi între vecini, marea majoritate a celor chestionaţi a răspuns că raporturile sunt bune.

În spaţiul public nu este însă aşa. Fiecare al doilea repondent a declarat că raporturile interumane i se par mai degrabă negative la cumpărături sau în trafic. Care să fie cauzele?

Aceste probleme legate de convieţuire în Germania rezultă în opinia repondenţilor mai ales din diferenţele de ordin social şi cultural. Şi grijile economice ale oamenilor, alături de stres, joacă un rol însemnat.