Armin Laschet, candidatul Uniunii CDU/CSU la cancelarie

După o luptă de putere cu Markus Söder, liderul CSU (Uniunea Creștin-Socială), care a durat zece zile, consiliul național al creștin-democraților s-a pronunțat în proporție de 77,5% în favoarea desemnării lui Laschet drept candidat la funcția de cancelar. 

Au fost zece zile dificile pentru Uniunea CDU/CSU. Nu puțini comentatori, pe fondul confruntării Laschet – Söder, care nu era planificată, au preconizat ruperea alianței dintre cele două formațiuni conservatoare. Fiecare întâlnire dintre cei doi lideri de partid s-a transformat într-un adevărat spectacol politic, învăluit în suspans, zvonuri și răsturnări de situație. Fapt este că sondajele sunt de partea lui Söder. 

Cu numai câteva zile înainte de tranșarea luptei de putere în grupul conservator, un sondaj prezentat de posturile de televiziune RTL / NTV a relevat că 37% dintre alegători ar vota cu Uniunea CDU/CSU cu Markus Söder în poziția de candidat, în timp ce numai 13% ar proceda la fel în cazul în care candidat ar fi Armin Laschet. 

Armin Laschet a sugerat de la bun început că vrea să câștige candidatura, pe principiul bine cunoscut din vremea lui Helmut Kohl: alegerile sunt tranșate în alegeri, nu în sondaje. 

Timp de multe săptămâni, susținătorii lui Laschet și Söder au subliniat că o decizie cu privire la desemnarea candidatului conservator ar urma să fie luată la puțin timp după Paștele catolic. 

Numai că susținerea lui Armin Laschet s-a prăbușit - mai întâi în grupul parlamentar al Uniunii CDU/CSU, apoi în cercul premierilor creștin-democrați și al liderilor regionali. Laschet a reiterat că va ajunge la un acord cu Söder. Acesta din urmă a făcut nu o dată trimitere la susținerea de care se bucură în sondaje, la încurajările venite din interiorul Uniunii Creștin-Democrate, ori la necesitatea unei campanii electorale clare împotriva Partidului Verzilor (ecologiștii). 

Cu toate acestea, CDU merge pe mâna ”luptătorului” Armin Laschet – după cum l-au descris în repetate rânduri prietenii de partid în ultimele zile. Susținut de adjuncții săi, Laschet a căutat contactul atât cu Söder, cât și cu actorii importanți din propriul partid, în pofida sondajelor nefavorabile. În mod oficial, desemnarea candidatului de către alte organisme de partid încă nu s-a încheiat. 

Mai sunt cinci luni până la alegerile din septembrie. După un proces foarte lin, ecologiștii germani și-au ales candidata la cancelaria federală în persoana Annalenei Baerbock, în vârstă de 40 de ani. Social-democrații își cunosc deja candidatul la cancelarie: vice-cancelarul Olaf Scholz.

O Uniune Creștin-Democrată de centru 

În ianuarie 2021, în cadrul congresului CDU, organizat complet digital, 53 la sută dintre delegați l-au ales pe Armin Laschet președinte al formațiunii împotriva lui Friedrich Merz, iar votul prin corespondență l-a confirmat cu 83,5 la sută. Mulți au văzut în premierul renan un garant al politicilor de până acum ale Angelei Merkel. 

Laschet, unul dintre cei cinci vicepreședinți federali ai CDU din 2012, a fost întotdeauna un partener de nădejde al liderelor CDU - Angela Merkel (până în 2018) și Annegret Kramp-Karrenbauer (2018-2020) -, reprezentând o ”CDU de centru”. ”Vom câștiga numai dacă rămânem puternic în centru”, nu uită să amintească deseori Laschet. 

Cu această dorință, Laschet a devenit în 2017 premierul celui mai populat land german. În același timp, politicianul catolic din Aachen este foarte conștient de tradiția CDU ce-a purtat multă vreme o amprentă renană. Numai unul dintre cei opt cancelari germani de până acum a venit din Renania de Nord-Westfalia: primul titular, Konrad Adenauer (1949-1963), co-fondator al CDU, cel care a unit partidul al cărui sediu din Berlin îi poartă numele. 

Laschet poate privi înapoi la o strânsă cooperare cu cancelara Angela Merkel. Confruntată, în criza refugiaților, cu critici puternice venite din unele părți ale partidului său, Angela Merkel și-a găsit un aliat fidel în persoana lui Armin Laschet. 

În actuala pandemie, Laschet s-a îndepărtat treptat de cancelară. După o perioadă de echilibristică politică, Laschet a abandonat în luna martie imaginea ”tătucului bun”, adept al relaxărilor, pledând pentru un lockdown pe gustul cancelarei, amenințând că ”nu se poate continua astfel” – cu un sistem de reguli complex, foarte variat de la un land la altul. 

Acest lucru se potrivește situației neobișnuit de dramatice a celor două formațiuni conservatoare germane. Motivele sunt numeroase: dificultăți în limitarea efectelor pandemiei, diverse cazuri de corupție în rândurile grupului CDU/CSU din Bundestag, escrocherie și neîncredere și o cancelară foarte apreciată la nivel internațional, dar o ”lame duck”, o ”rață șchioapă” în plan intern, aflată la final de mandat. Rezultatele sondajului arată că drumul către cancelarie nu este unul ușor. Ba chiar că s-ar putea încheia într-o fundătură.

Laschet vrea să lupte. De săptămâni întregi repetă că partidul vrea modernizare și noi începuturi, fără să acorde prea multă atenție faptului că de 15 ani cancelarul provine din rândurile CDU. Laschet amintește de libertate și responsabilitate ca fundamente ale politicii creștin-democratice. ”Putem face schimbări, dar am devenit prea confortabili în ultimii ani”, a anunțat el la începutul campaniei electorale a partidului său.

De asemenea, nu este neobișnuit ca Armin Laschet să țină discursuri mărețe. O cuvântare importantă a rostit acesta cu ocazia candidaturii pentru președinția CDU la începutul acestei campanii, când a vorbit despre protecția climei, a promovat un minister digital și a avertizat în legătură cu birocrația și supra-reglementarea în Germania.

Laschet și Verzii

Acum, după ce s-a impus cu osteneală împotriva șefului CSU, Markus Söder, Laschet trebuie să adune în jurul său un partid frământat de îndoieli pentru a putea contracara Partidul Verzilor, putere emergentă, a cărui candidată, Annalena Baerbock, întruchipează o generație și o imagine de sine diferită.

Îi revine această sarcină tocmai lui Armin Laschet, care în urmă cu zeci de ani avea mai mulți aliați în rândurile Verzilor decât în propria tabără în ceea ce privește politica de integrare și care, după intrarea în Bundestag în 1994, a lucrat rapid la stabilirea unei relații de încredere între CDU și Verzi.

Laschet cunoaște toate fațetele politicii. Absolvent de drept, era deja membru al Consiliului orașului Aachen (1989-2004), al Bundestag-ului (1994-98), al Parlamentului European (1999-2005) și al Parlamentului din landul Renania de Nord-Westfalia (din 2010).

Crescut în regiunea de frontieră cu Belgia, Laschet dispune de experiență și la nivel european. Din 2019, politicianul renan a fost reprezentantul Republicii Federale pentru relațiile culturale franco-germane, menținând contacte strânse cu leadership-ul de la Paris. În ceea ce privește relația transatlantică, Laschet, care în 2019 a călătorit câteva zile prin SUA în calitate de premier al Renaniei de Nord-Westfalia, are cu siguranță ceva de recuperat.

”Un premier de land, care guvernează cu succes o regiune cu 18 milioane de oameni, poate fi și cancelar federal”, îi place lui Armin Laschet să spună.