Atentatul din Turcia: îngrijorare înainte de alegeri

Turcia nu a fost niciodată în ultimii ani atât de cutremurată ca duminică. În mijlocul străzii Istiklal, pe unde fiecare locuitor al Istanbulului şi fiecare turist s-a plimbat cel puţin o dată, a explodat o bombă. Cel puţin şase persoane au fost ucise şi alţi 81 de trecători au fost răniţi.

Atentatul cu bombă a întărit din nou dubiile de securitate ale turcilor. Ei au încă în memorie teribilele imagini din anii 2015-2016. Pe atunci au fost executate în Turcia mai multe atentate cu bombă, şi oamenii nu mai aveau curajul să iasă pe stradă. La mijlocul şi finalul anului 2015, în Turcia s-au desfăşurat două alegeri parlamentare, iar în 2016 a avut loc tentativa de lovitură de stat militară. A fost o perioadă foarte turbulentă. Atunci, în decurs de 146 de zile, au fost ucişi în total 862 de oameni. Iar faptul că acum, cu şapte luni înaintea alegerilor, a existat un nou atentat cu bombă, i-a îngrijorat pe turci.

Pe strada Istiklal au fost arborate luni sute de steaguri ale Turciei, simbolizând unitate în faţa terorismului. Cu toate acestea este greu să vorbeşti în societatea turcă despre coeziune. Societatea este polarizată. Turcii se vor duce pe 18 iunie la urne pentru a-şi alege noul preşedinte şi noul Parlament. Potrivit demoscopilor, preşedintele Erdogan nu va fi scutit de dificultăţi. Într-un sondaj efectuat de institutul turc Yöneylem, 58 la sută din cei chestionaţi au declarat că nu au de gând "în niciun caz" să-l realeagă pe Erdogan.

Avertisment pentru seara alegerilor

La scurt timp după atentat, imaginile s-au răspândit în mediile de socializare. Autorităţile au emis la început o interdicţie pe această temă. Şi accesul la internet a fost restrâns, în încercarea de a cenzura discuţiile despre atentat în social media.

Experţi au avertizat în dialog cu DW că şi în seara alegerilor ar putea fi limitată libertatea de comunicare. Consilierul Mehmet Şafak Sari a criticat limitările abuzive. "Dacă limitează social media de care oamenii au nevoie pentru comunicare şi informare, aceasta îi înspăimântă, îi lasă pradă panicii", a declarat Sari. El avertizează că acelaşi lucru s-ar putea repeta în seara alegerilor. "Oamenii spun: 'dacă nu am acces la social media înseamnă că s-a întâmplat ceva foarte grav'. Închipuiţi-vă că panica de acum, care a durat până la şapte ore, se va repeta în seara alegerilor."

Faruk Çayır, avocat şi reprezentant al Asociaţiei pentru tehnologii alternative de informaţii, confirmă că limitarea accesului la internet ar influenţa negativ procesul de vot. "În seara alegerilor ar putea fi blocat accesul la toate canalele de social media, la ordinul Comisiei Electorale Centrale. Ar putea fi închis chiar internetul în întreaga Turcie. Nu există nicio garanţie de ordin legal că aşa ceva nu se poate întâmpla", a explicat Çayır.

Turcia face PKK responsabil

Prezumtiva atentatoare a fost între timp arestată şi fotografii care o înfăţişează au fost distribuite pe canalele oficiale de social media. Pe lângă ea, alţi mai bine de 40 de prezumtivi complici au fost reţinuţi de poliţie. Se pare că atentatoarea a venit ilegal în Turcia din oraşul sirian Afrin, executând atentatul la comanda YPG, care controlează anumite regiuni din nordul Siriei. Se zvoneşte că ea le-ar fi mărturisit autorităţilor turce că a fost antrenată de PKK. Dar PKK a declarat între timp că nu are nicio legătură cu atentatul.

Turcia vede YPG ca pe un braţ sirian al PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerat organizaţie teroristă în UE şi SUA. Activităţile PKK din Germania sunt supravegheate de serviciul de contraspionaj "Verfassungsschutz", care priveşte YPG ca pe o "organizaţie-soră" a PKK şi care califică PKK drept "cea mai puternică organizaţie extremistă străină din Germania", în ciuda faptului că este scoasă în afara legii.

Critici la adresa SUA

Ministrul turc de Interne, Süleyman Soylu, a dat de înţeles că și SUA s-ar afla în spatele atentatului. Atacul a fost executat de PKK, iar PKK este sprijinit de SUA. "Noi respingem declaraţia de condoleanţe a ambasadei americane", a declarat Soylu. El a adăugat că se impune discuţia dacă un stat al cărui Senat trimite bani la Kobane este un bun aliat. Kobane a devenit cunoscut în întreaga lume, după ce YPG a apărat oraşul în faţa unui atac al Statului Islamic.

Turcia este de multă vreme nemulţumită că SUA colaborează în Siria cu miliţiile kurde în lupta lor contra Statului Islamic. Guvernul turc a cerut în repetate rânduri aliatului american din cadrul NATO să pună capăt acestei colaborări, însă SUA nu au făcut-o.

Pretext pentru o operaţiune militară?

În societatea turcă se discută despre posibilitatea ca atentatul cu bombă să fie un pretext pentru o nouă operaţiune a armatei turce în Siria, despre care se discută de mai multă vreme. Preşedintele Erdogan a declarat cu câteva luni în urmă, în repetate rânduri, că "Turcia ar putea veni brusc, peste noapte". El a subliniat de asemenea că guvernul intenţionează să elimine riscurile la adresa securităţii ţării "cu noi operaţiuni".

În prezent, miliţiile sprijinite de Turcia controlează anumite regiuni din nordul Siriei.

Posibile efecte asupra economiei

Este de asemenea de aşteptat ca atentatul din 13 noiembrie să afecteze şi economia Turciei, determinându-i pe turişti să-şi petreacă în altă parte concediile, aşa cum s-a întâmplat şi anii trecuţi.

Turcia se află în prezent într-o severă criză economică. Rata inflaţiei a crescut în acest an, oficial, la peste 85 la sută. Neoficial, potrivit unor surse, inflaţia ar fi chiar de peste 180 la sută. În plus, cu o lună în urmă, un euro valora 18,06 lire turceşti, iar astăzi valorează 19,16.