"Baba comunista" cucereste Occidentul: Targul de Carte din Leipzig 2009

Sau chipul unui licean corpolent, intr-o hilara costumatie de elf din „Stapanul Inelelor“, care imi povesteste cu entuziasm in tramvai, in drum spre targ, despre pasiunea lui pentru romanele fantastice si benzile desenate, cele din urma fiind in acest an unul dintre punctele principale de interes ale salonului de carte de la Leipzig. In acelasi tramvai, stau de vorba cu doi fosti profesori de germana, trecuti de 80 de ani, care imi povestesc ca au venit tocmai din Elvetia pentru a-i vedea la targ pe Günter Grass si Juli Zeh, doi dintre autorii lor favoriti.

In timp ce targul de carte de la Frankfurt se adreseaza in primul rand publicului de specialitate, salonul de carte din Leipzig este dedicat cititorilor, fiind cel mai important festival de literatura din Europa.

Criza financiara – o sansa pentru literatura?

Entuziasmul iubitorilor de literatura de pretutindeni nu pare umbrit de criza financiara. Desi numarul standurilor a scazut usor, cel al cititorilor este la fel de mare ca in anii precedenti. De altfel, criza ar putea chiar sa incurajeze o intoarcere spre valorile non-materiale, opineaza poetul si jurnalistul Robert Serban:

„Cred ca acesta criza financiara care se manifesta in intreaga lume are si o latura buna. Cred ca lumea se va intoarce spre carte, spre lectura, intotdeauna s-a intamplat asa. In situatii de criza prietenul foarte bun a fost cartea. Evadezi la brat cu el intr-o lume imaginara, intr-o lume care nu-ti da batai de cap si in care poti visa…“

Robert Serban si-a prezentat deja in prima zi a salonului de carte volumul de poezii „Cinema la mine-acasa“, aparut in varianta germana la editura Pop din Ludwigsburg. Tot in prima zi, Ion Manolescu a citit fragmente din romanul „Derapaj“, alaturi de traducatoarea sa in limba germana, Nadine Lipp, care este in acelasi timp si agentul literar al scriitorului.

Ion Manolescu: „In sfarsit se fac eforturile necesare ca sa intram pe piata straina“

Aceste evenimente literare au fost organizate cu un profesionalism cu adevarat european de Institutul Cultural Roman, care are in acest an pentru prima data un stand propriu la Targul de Carte din Leipzig.

La intrebarea care sunt impresiile sale despre salonul de carte, Ion Manolescu a explicat:

„In primul rand, este un spatiu de oferta absolut impresionant. Sunt aici zece terenuri de fotbal, poate chiar mai multe, ca dimensiune, incarcate cu volume din tari si culturi extrem de diferite. In al doilea rand, e vorba de calitate, se poate vedea ce are fiecare tara mai bun, e un soi de competitie internationala, un campionat mondial al cartilor, la care particip cu cea mai mare placere. In sfarsit, in al treilea rand, un stand romanesc bine pus la punct, care atrage atentia, care strange public, si niste manifestari, interviuri, dezbateri si mese rotunde in care noi, scriitorii, putem sa ne distribuim marfa. In sfarsit, se fac eforturile necesare ca sa intram pe piata straina, ceea ce este excelent!“

Aceste eforturi dau roade – o dovedeste numarul tot mai mare de traduceri si de contracte cu edituri straine, dar si curiozitatea tot mai pronuntata a cititorilor germani de a participa la lecturile publice ale autorilor romani, avand in vedere ca in urma cu cativa ani, la aceste lecturi participau in primul rand romani emigrati in Germania si cercuri extrem de restranse de cunoscatori ai literaturii romane.

Programe si burse pentru traducatorii de literatura

Cum se explica aceasta deschidere a literaturii romane spre Occident? Iata ce ne-a raspuns Florin Bican de la Centrul National al Cartii din cadrul Institutului Cultural Roman:

„Cred ca situatia care a avut ca efect aceasta deschidere a fost constientizarea golului care exita… Vorbindu-se tot mai mult de Romania, si auzindu-se lucruri legate si de cultura, oamenii s-au intrebat daca literatura acestei tari exista, si au constatat ca exista, dar ca nu le este accesibila. Era o pata alba. Acum, aceasta pata alba a inceput sa fie acoperita, inca in proportie mica, de traduceri si mai ales de programe diferite – eu pot vorbi doar de programele adminsitrate de ICR si de Centrul National al Cartii – aceste programe fac posibila pregatirea traducatorilor acestei literaturi in cat mai multe limbi. Deoarece unul dintre motivele pentru care literatura romana nu era cunoscuta era lipsa traducatorilor…“

In acest scop, Institutul Cultural Roman ofera, printre altele, un program de burse speciale pentru traducatori.

Dan Lungu incanta publicul german cu „Sunt o baba comunista!“

Unul dintre scriitorii romani cu cele mai multe contracte in strainatate este Dan Lungu, prezent la Leipzig cu volumul „Sunt o baba comunista!“, aparut recent in germana la editura austriaca Residenz, in traducerea lui Jan Cornelius.

„Povestea babei comuniste reflecta modul stralucit in care Dan Lungu abordeaza subiectul conflictului dintre generatii, cu o atitudine ironica, dar totusi serioasa, fara sa-si bruscheze sau sa-si denunte personajele,“

a declarat Claudia Romeder, editor la Residenz.

De altfel, „Baba comunista“ a starnit si interesul unui editor din China, care l-a contactat pe Dan Lungu la targul de carte. Cand a aflat insa ca romanul nu este in niciun caz un elogiu adus comunismului, entuziasmul chinezului a disparut subit…

Pe 14 si 15 martie, publicul german va avea ocazia sa se intalneasca cu Petru Cimpoesu, care va prezenta la Leipzig fragmente din romanul „Christina Domestica si Vanatorii de suflete“, si cu Radu Paraschivescu, autorul cartii "Ghidul nesimtitului".