BERLINALA la 61 de ani

Berlinala şi-a rămas sieşi loială. N-a putut să ajungă din urmă nici îmbulzeala de staruri care-şi dau întâlnire la Hollywood, când se împart premiile Oscar, nici festivalurile de la Cannes şi Veneţia. Ambele sunt net mai răsfăţate de prezenţa stelelor mai mari sau mai mici ale cinema-ului american, asiatic şi european.

Din nevoi mai răsar uneori şi unele virtuţi. Festivalul berlinez şi le-a descoperit în promovarea debutanţilor de pretutindeni. E plin de ei în programul competiţiei pentru urşii de aur şi de argint.

Din ce în ce mai lipsită de importanţă este originea naţională a filmelor prezentate. Semn clar al globalizării, tot mai multe pelicule se produc, se finanţează, se filmează şi se regizează în alte ţări decât patria autorilor lor. Caz tipic este „Almanya - bun venit în Germania”, după cum se intitulează filmul de debut al lui Yasemin Samdereli.

Berlinala nu i-a uitat însă nici pe cinefilii care n-au renunţat încă la dragostea lor neţărmurită pentru cinema-ul american şi european şi mai ales pentru monştrii lor sacri.

La festival şi-au anunţat prezenţa şi marii maeştrii germani ai regiei de film, Werner Herzog şi Wim Wenders, ambii în postura de documentarişti, precum şi mai tânărul lor coleg Andres Veiel, care debutează cu primul său film jucat, o dramă despre terorism, intitulată, „Cine, dacă nu noi”.

De peste ocean au sosit doi regizori independenţi, mai puţin cunoscuţi, dar şi vedete de anvergura unor Demi Morre, Kevin Spacy, Jeremy Irons, Ralph Fiennes şi Diane Kruger. Iar filmul din deschiderea festivalului este „True Grit", un western împănat cu toate ingredientele opulentului cinema hollywoodian.

Multă atenţie se va acorda şi în acest producţiilor din Orientul Mijlociu, şi celor care abordează chestiuni presante legate de evoluţia acestei conflictuale regiuni. De altfel, regimul iranian a scris şi cel mai trist capitol al actualei ediţii a festivalului de la Berlin. Represivul executiv teocratic al aiatolahului Kamenei şi al preşedintelui Ahmadinedjad a dispus arestarea reputatului regizor Jafar Panahi, unul din membrii juriului berlinez. Scaunul său va rămâne neocupat. Prin trimiterea după gratii a cineastului, regimul iranian s-a auto-ţintuit la stâlpul infamiei.

În ce priveşte filmul independent, 39 de pelicule din toată lumea despre familie, identitate, societate vor documenta marile fracturi şi schimbări marcând viaţa colectivităţilor contemporane. Şeful festivalului, Dieter Kosslik a mai inclus în programul Berlinalei o serie de omagii şi retrospective, între care şi una consacrată operei genialului Ingmar Bergman.

Autor: Jochen Kürten/Petre M. Iancu
Redactor: Alina Kühnel