Bombă cu ceas: depozitarea deşeurilor radioactive în Germania

Mai bine de 125.000 de containere din plumb cu deşeuri radioactive sunt depozitate în salina din apropierea oraşului german Braunschweig (landul Saxonia Inferioară) Dar ceea ce în urmă cu 40 de ani părea sigur, începe să devină în zilele noastre o problemă din ce în ce mai mare, pentru că de ani de zile iese la suprafaţă soluţie salină radioactivă, poluată cu Cesiu 137. Originea ei este incertă.

Că valorile limită stabilite de lege sunt depăşite de opt sau chiar nouă ori îi înfurie de-a dreptul pe ecologişti şi pe parlamentarii din opoziţie, iar ministrul regional al mediului, Hans-Heinrich Sander, este pus la zid. Pe bună dreptate însă, pentru că executivul din care face parte a trebuit să admită grave carenţe la capitolul studierea fenomenului radioactiv. "Politica de informare este catastrofală", a aclamat opoziţia, cerând demisia ministrului liberal.

Bombă cu ceas

Opozanţii energiei nucleare s-au arătat mai puţin surprinşi. Ei considerau depozitul din mina de sare, aflat sub supravegherea ministerului federal al cercetării, oricum o bombă cu ceas care stă să explodeze. Proteste au existat în 1967, atunci când depozitul a fost inaugurat şi nici plângeri în instanţă sau rapoarte independente nu au putut schimba nimic până în prezent.

Abia de la decizia de închidere a staţiei de cercetare pentru depozitarea definitivă a deşeurilor a început să se strecoare îndoiala privind siguranţa minei şi în cercuri politice şi ştiinţifice. "Singurul lucru care este sigur este că depozitul Asse nu este sigur", a declarat un politician local socialdemocrat.

Propunere controversată: inundaţi depozitul

Depozitarea deşeurilor în mina de sare a fost încheiată de fapt în anul 1992. De atunci se încearcă găsirea unei soluţii pentru închiderea definitivă, dar propunerea de a inunda cariera cu un lichid special care să prevină atât emanaţiile radioactive cât şi prăbuşirea galeriilor este extrem de controversată.

Criticile se îndreaptă şi împotriva politicii de informare a opiniei publice. "Nu avem ce să ne reproşăm", a susţinut un reprezentant al administratorului minei, "din anii 90 sunt cunoscute emanaţiile iar instituţiile statele responsabile au fost informate în timp util de fiecare dată". Oficalul a precizat însă şi că scurgerile sunt în cantităţi mici şi că nu reprezintă un pericol nici pentru oameni nici pentru mediu.

Accident în 1973

O posibilă cauză a fenomenului poate fi un accident petrecut în anul 1973. Probabil că un container a fost avariat la transport. "De incident ştiam, dar nu cunoşteam urmările apropos de siguranţa minei", declară nevinovat tocmai preşedintele unei comisii care se ocupă de construcţia unei noi facilităţi de depozitare la doar 25 de kilometri distanţă de salina Asse.

În tot scandalul, preşedintele Agenţiei federale pentru protecţia împotriva radiaţiilor, Wolfram König, a avut aparent singura intervenţie publică de bun simţ cu privire la întrebarea "Unde să depozităm deşeurile radioactive".

"Probema acceptării unei asemenea facilităţi depinde în cea mai mare măsură de îngrădirea cantităţii de deşeuri reziduale şi de respectarea acestui principiu pe termen lung. Pentru că niciodată, nimeni nu va striga de bucurie "Aici, aduceţi-le la noi"...