Boxerul și propagandiștii

Agențiile de presă înclină să-l ridice pe fostul sportiv Vitali Kliciko la rangul de vedeta absolută a Conferinței de Securitate de la München. Apărut în plină noapte și așteptat de președinți și miniștri din diverse colțuri ale lumii, Kliciko a făcut turul întâlnirilor bilaterale, strălucind în fața reflectoarelor, alături de cei mai influenți politiceni ai planetei. Este, poate, și unul dintre motivele pentru care, la finalul zilei de sâmbătă, liderul opoziției de la Kiev a apărut oarecum obosit și destul de defensiv pe podiumul unei dezbateri despre Europa de Răsărit la care, între alți invitați, a participat și președintele României, Traian Băsescu.

Alături de Kliciko și Băsescu au urcat în fața asistenței diverse personalități est-europene care au avut de a face cu o formă sau alta de revoluție, dar și Leonid Koșara, ministrul de Externe din Guvernul demisionar de la Kiev, Leonid Sluțki, deputat în Duma de Stat a Rusiei din partea mișcării fondate și conduse de ultranaționalistul Valdimir Jirinovski, și Arseni Iazeniuk, celălalt lider al opoziției ucrainiene prezent la Conferința din capitala bavareză. Statele Unite au avut și ele o voce la discuții, în persoana fostului consilier pe probleme de securitate al Președinției de la Washington, Zbigniew Brzezinski. O instituție în sine, Brzezinski este, și când nu are mandat oficial, purtătorul mesajul acceptat și la Casa Albă și Departamentul de Stat.

Șah și pioni otrăviți

Kliciko a încercat să prezinte, într-o germană pe care a construit-o în timp ce vorbea, căutându-și deseori cuvintele (ceea ce l-a făcut să piardă minute prețioase din timpul alocat), un tablou a ceea ce se întâmplă în Ucraina, așa cum se vede din ipostaza de navetist între Maidan și coridoarele negocierilor politice. Koșara și Sluțki au oferit asistenței un număr de „propagandă clasică”, după cum a catalogat europarlamentarul conservator german Elmar Brok pentru presa germană numărul tandemului post-sovietic.

Puterea ar fi îndeplinit, conform lui Koșara, „toate pretențiile importante” ale opoziției - și, de acum, ar fi vremea ca opoziția să preia responsabilitatea: „Suntem pregătiți să discutăm despre alegeri”. Dar, din punctul de vedere al ministrului demisionar de la Kiev, opoziția pro-europeană nu este decât „o adunătură de teroriști cu simboluri naziste și cocktailuri Molotov”, aserțiune pe care cu plăcere a repetat-o în câteva rânduri pe parcursul discuției. Țara sa, a explicat oficialul ucrainian, nu vrea să fie tratată ca o piesă de șah; aceasta demoralizează și chiar jignește națiunea în numele căreia s-a prezentat la Conferința de la München. În cuvintele prudent folosite de Koșara, Uniunea Europeană a trebuit să se înțeleagă ca fiind naivă și lipsită de discernământ, atunci când susține, evident, „simboluri naziste și organizații extremiste”

În replică, Kliciko le-a oferit celor prezenți un album cu imagini ale violențelor comise de forțele de ordine în piața centrală a capitalei Ucrainei. Oficialul ucrainian a mimat interesul față de secvențele fotografiate, pe care, în schimb, deputatul rus (care se ocupă, în Parlamentul de la Moscova, de relația cu structurile Uniunii Euroasiatice) a privit cu dispreț. În imaginile transmise de la Conferința s-a putut, de altfel, observa că, imitându-și patriarhul extremist de dreapta Jirinovski, Sluțki a încercat să pozeze într-un personaj mult prea puternic și important pentru a își apleca atenția asupra vecinului său venit din strada revoltată, Kliciko.

Interesant este că Sluțki a folosit, la un moment, ca argument pentru validitatea proiectului economico-politic euroasiatic, ideea că și România și-ar dori să participe la Uniunea asamblată în jurul Kremlinului și care nu este o concurență la actuala comunitate europeană.

Diplomația jucătorului și jocul diplomatului

În intervenția sa, președintele Băsescu nu a comentat în nici un fel această afirmație; a făcut, în schimb, un apel la omologul său ucrainean Viktor Ianukovici: „Vă rog, nu desfășurați forțele de ordine”. Recursul la un astfel de mijloc de aliniști atmosfera ar genera o catastrofă de securitate, a avertizat șeful statului român.

Mai puține mănuși a purtat politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski. Acesta a urcat pe podiumul dezbaterii cu cărțile pe masă, mărturisind că este cu totul de partea demonstranților, și cu un număr din publicația rusă de limbă engleză Moscow Times, din care a citit o opinie pe care, a explicat, nu o flutură „forțe oculte” din Occident: „Ianukovici”, scrie în articolul pe care Brzezinski l-a prezentat asistenței, „este, în primul rând, un criminal mărunt, care fură fără a se gândi prea mult la consecințele acțiunilor sale”. Astfel de oameni, a completat diplomatul, „sunt de-a dreptul proști”. Or, cu un asemenea personaj nu există cale spre o ieșire strategică din actualul impas.