"Braindrain" din România şi Bulgaria

A început o nouă viaţă în 2009, la doi ani după aderarea ţării ei la Uniunea Europeană. Medicul român Elena Ioana Braicu a fost atunci angajată la cea mai mare clinică din Germania, la Charité, în Berlin. "Aveam un standard de viaţă bun în România. Dar pentru mine era mai important să îmi dovedesc că într-un sistem funcţional pot reîncepe de la zero", povesteşte Braicu într-o discuţie cu DW. Doctoriţa nu îşi mai poate imagina cum ar fi să se întoarcă în România. "Nu m-aş mai putea obişnui în sistemul medical românesc. În Germania se lucrează mult mai mult, dar şi şansele de a avansa sunt mai bune".

În căutarea unor şanse mai bune a luat drumul străinătăţii şi Anna Dimitrova, în urmă cu 20 de ani. La 40 de ani, bulgăroiaca este astăzi una din puţinele femei imigrante din topul managerilor germani. "După schimbare, eram convinsă că vreau să studiez în străinătate. Am vrut să învăţ economie şi să aflu, direct de la sursă, cum funcţionează economia de piaţă".

Şi-a urmat consecvent ţelul, "cu o voinţă de fier şi cu multă vrednicie". Şi a fost răsplătită: bulgăroaica a terminat prima facultatea din cadrul Universităţii Erlangen-Nürnberg. Imediat după licenţă a fost angajată la Mannesmann, astăzi fiind unul dintre managerii de top de la Vodafone.

Piaţa muncii din Germania profită de pe urma imigraţiei

Mii de tineri bulgari pornesc pe drumul pe care l-a ales şi Anna Dimitrova, astăzi manager de top. Potrivit datelor publicate de Statista, în anul 2015 peste 225.000 de bulgari trăiau în Germania. Mulţi dintre ei au o pregătire peste medie. În timp ce piaţa muncii din Germania profită de pe urma imigraţiei, în Bulgaria bilanţul este mai degrabă negativ. Experţii bulgari apreciază că în cinci până la 10 ani vor lipsi circa 400.000 de specialişti.

Cu probleme similare se confruntă şi România, care a aderat la UE, împreună cu Bulgaria, în 2007. Deşi amble ţări profită de banii pe care cei plecaţi la muncă în străinătate îi trimit rudelor rămase în țară, devine tot mai evidentă lipsa personalului calificat. Cel mai afectat este sectorul medical. În România, de exemplu, 43.000 de medici şi farmacişti au luat drumul străinătăţii în ultimii 10 ani. Numai în Germania lucrează în jur de 5000 de medici originari din România.

"Braindrain" pentru unii, "brain gain" pentru ceilalţi

Tânărul medic Kostas Ifandopol s-a decis în urmă cu aproape trei ani să să mute la Berlin. Motivele pentru care s-a hotărât să imigreze sunt mai degrabă de natură financiară. După terminarea facultăţii la Bucureşti, a lucrat un an într-un cabinet stomatologic. A înţeles însă repede că visul lui de a-şi deschide propriul cabinet nu este realizabil în România. "Pe termen lung, am şanse mai bune în Germania. Aici pot primi un împrumut în condiţii mai bune, pe care să îl restitui nu în 40 de ani, ci în 15 până la 20 de ani", spune Ifandopol într-o discuţie cu DW. Momentan lucrează într-un cabinet din Berlin: "aici câştig de aproape 10 ori mai mult decât într-un cabinet din România." 

Acelaşi drum este ales şi de medici bulgari. La o populaţie de aproape şapte milioane de locuitori există doar 28.000 de medici. În urmă cu şapte ani, mai profesau încă 35.000 de medici. În timp ce România şi Bulgaria se tem de ce le rezervă viitorul, clinicile germane profită: "Braindrain" pentru unii, "brain gain" pentru ceilalţi.

"Fără medicii sosiţi din est, nu am avea nici un fel de personal medical în anumite regiuni din Germania", ne explică şi Jalid Sehouli, directorul Clinicii de Ginecologie de la Charité. Fiu al unei familii de refugiaţi marocani, născut în Berlin, susţine multiculturalitatea la Charité: "Medicul primar este din Bulgaria, doamna Braicu vine din România şi mai avem o rezidentă din Bulgaria. Toţi aceşti colegi au o pregătire bună, vorbesc mai multe limbi şi s-au adaptat foarte repede la sistemul de aici".

"Efecte dintre cele mai negative"

Potrivit unui studiu recent al Naţiunilor Unite, cam 3,4 milioane de români lucrează în străinătate. Şi populaţia Bulgariei a scăzut puternic în ultimele decenii: de la schimbările din 1989, peste un milion de bulgari au luat calea pribegiei. "Emigraţia are efecte dintre cele mai negative asupra economiei bulgare, pentru că mulţi dintre cei care pleacă au o înaltă calificare", spune Mitko Vassilev, şeful Camerei de Comerţ şi Industrie Germano-Bulgară. Tot mai mulţi investitori germani se plâng de lipsa personalului calificat în Bulgaria.

Studiile despre migraţie atestă însă că" nu este în general rău când oamenii calificaţi îşi părăsesc ţara", explică Herbert Brücker, de la Institutul pentru Cercetarea Migraţiei şi a Forţei de Muncă din Nürnberg (IAB). "Pentru că, dacă investeşti mai mult în educaţie, nu înseamnă automat că va scădea capitalul uman." În plus, mulţi tineri trăiesc doar câţiva ani în străinătate şi se întorc apoi în ţara de origine. Ceea ce nu înseamnă însă că nu există probleme, tocmai în sectorul medical. "În acest domeniu, emigraţia are consecinţe dăunătoare."

Repatrierea în Bulgaria, cu un soţ german

Emigraţia, nu doar a medicilor, va rămâne multă vreme un fenomen de actualitate în România şi Bulgaria. Un studiu realizat de Fundaţia  Friedrich-Ebert atestă că 43 la sută dintre bulgari şi 40 la sută dintre români intenţionează să plece din ţară. 

Dar există şi poveşti mai optimiste: precum cea a Tanyei Schnell din Bulgaria. După ce a terminat cu succes facultatea în Germania a revenit acasă, împreună cu soţul ei german. În cel mai sărac stat comunitar au reuşit să pună pe picioare o afacere: "Am revenit pentru că iubesc Bulgaria. Şi pentru că vreau să schimb ceva aici", ne spune Tanya Schnell. Mama a doi copii, Tanya s-a dedicat protecţiei mediului şi nu regretă: "în Bulgaria, îmi lipsesc bibliotecile germane, locurile de joacă pentru copii, asistenţa medicală bună. Dar, în acelaşi timp, am senzaţia că aici sunt folositoare, pentru că pot schimba mai mult decât în Germania, cum ar fi în protecţia mediului. Ceea ce îmi dă putere." 

Autoare: Darya Popova / Lavinia Piţu / Alina Kühnel