Brexit: Britanicii nu se grăbesc

Există un calendar Brexit?

Recent, publicaţiile din Marea Britanie scriau că noul premier, doamna Theresa May, va trebui să aştepte până în octombrie 2017 pentru a putea depune cererea de ieşire a ţării din UE. Negocierile de separare ar putea dura până cel mult în 2019. Deocamdată nu se ştie care va fi, ulterior, termenul limită de intrare în vigoare a deciziei şi ce alte perioade de tranziţie vor mai exista.

De ce durează atât de mult?

Conform "Sunday Times" şi altor publicaţii britanice, în guvernul de la Londra domneşte haosul. Deşi au fost înfiinţate deja două ministere noi - unul pentru Brexit şi unul pentru Comerţ Internaţional - acestea nu dispun încă de suficient personal calificat şi nu ştiu concret ce ar trebui să negocieze. Ministrul Comerţului Internaţional, Liam Fox, şi şeful diplomaţiei britanice, Boris Johnson, nu se pot decide cui ar trebui să-i revină sarcina negocierilor pe plan extern.

Şefa guvernului, Theresa May, a declarat că "întreaga maşinărie guvernamentală lucrează la capacitate maximă" în vederea negocierilor pentru Brexit. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, bănuieşte de multă vreme că susţinătorii Brexit-ului n-au niciun plan. La ultima dezbatere parlamentară pe tema separării Marii Britanii de partenerii europeni, Juncker a dezaprobat lentoarea cu care îşi pregătesc britanicii negocierile.

Care este atitudinea celorlalte state membre?

Deocamdată deviza este aşteaptă şi vezi. Înaintea vacanţei de vară, cancelara Angela Merkel a manifestat înţelegere faţă de şovăiala britanicilor. Până de curând, în UE se credea că Theresa May va invoca articolul 50 din Tratatul de la Lisabona până la finele acestui an. Acum se pare că termenul se amână pe o perioadă nedeterminată.

În această perioadă, May efectuează multe vizite în Europa. Şi poartă convorbiri cu oficialii europeni, desigur şi pe tema Brexit. Însă despre negocieri preliminare nu poate fi vorba. La sfârşitul lunii iunie celelalte 27 de state membre au decis că negocierile vor începe abia după ce Marea Britanie va invoca oficial art. 50 din Tratat.

Cum se pregăteşte UE?

Unele ţări membre, ca Franţa, pledează pentru o separare rapidă şi lipsită de concesii. Germania, în schimb, a încurajat până acum o despărţire blândă de britanici. Studiind cele mai recente date economice, diplomaţii europeni de la Bruxelles sunt de părere că Marea Britanie suferă mai mult ca Uniunea Europeană din cauza neclarităţilor din jurul Brexit-ului.

Luni, premierul Italiei, Matteo Renzi, preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi cancelara Germaniei, Angela Merkel, se vor întâlni pe o mică insulă italiană pentru a analiza căile de separare a Marii Britanii de Uniune. Pe 15 septembrie, reprezentanţii celor 27 de ţări membre se vor reuni la Bratislava, sub preşedinţia slovacă a UE, la summit-ul pe aceeaşi temă.

Conform Consiliului European, decizii încă nu vor fi adoptate. Pe 1 octombrie îşi va prelua funcţia negociatorul-şef Michel Barnier - un prieten apropiat al lui Jean-Claude Juncker. În Marea Britanie, francezul Michel Barnier - fost comisar european - este considerat un politician intransigent.

Ce efecte ar avea întârzierea negocierilor pentru Brexit?

Dacă şefa guvernului de la Londra, Theresa May va înainta cererea în octombrie 2017, după alegerile naţionale din Franţa şi Germania, Brexit-ul va fi şi mai complicat. În lunile mai sau iunie 2019 sunt programate alegeri parlamentare europene. La care Marea Britanie va trebui să participe în calitatea sa de membru deplin al comunităţii dacă nu sunt demarate procedurile de separare până atunci. Ţara are 74 de deputaţi. Aşadar, britanicii ar avea încă drept de vot la numirea viitoarei Comisii Eurpopene, în toamna anului 2019.

Cel târziu în 2019 vor avea loc şi negocierile privind viitorul buget comuniar pentru următorul interval, până în 2027. Teoretic, şi Marea Britanie ar trebui să ia parte la negocieri chiar dacă ţara vrea să stopeze contribuţia la bugetul UE, de aproximativ 8,5 miliarde de euro anual.

Va fi finalizat vreodată procesul de separare?

Unii politicieni europeni pun la îndoială dorinţa şefei guvernului de la Londra de a părăsi Uniunea. "Sub aspect juridic, noul executiv nu are nicio legătură cu referendumul", declara într-un interviu europarlamentarul german Elmar Brok. Ministrul austriac de Interne, Hans-Jörg Schelling, afirma recent că "Marea Britanie nu va ieşi niciodată din Uniune. Şi peste 5 ani tot ţară membră va fi".

Scoţia şi Irlanda de Nord vor oricum să rămână în comunitate. La nevoie ar fi dispuse să iasă din Regat. În Scoţia se fac pregătiri pentru un nou referendum privind independenţa de Marea Britanie. În Irlanda de Nord a fost înaintată o primă plângere privind Brexit-ul. Diplomaţii de la Bruxelles presupun că Theresa May va putea amâna procesul de separare până în 2020, la următoarele alegeri pentru Camera Inferioară. Atunci electoratul britanic ar putea decide din nou dacă intenţia a fost într-adevăr aceea de a părăsi Uniunea Europeană.