Theresa May în vizită-fulger la Bruxelles

O vizită neinclusă pe agenda oficială a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Downing Street nr. 10, adică biroul premierului Theresa May, afirmă că vizita ar fi fost plănuită de multă vreme. Scopul deplasării: discuţii pe marginea G7 şi G20. "Aiurea!" susţin diplomaţii europeni de la Bruxelles. La sfârşitul săptămânii, May aproape s-a autoinvitat. Cu doar câteva zile înaintea decisivului summit european, întâlnirea a fost, totuşi, binevenită - afirmă surse de la Bruxelles. 

Recent, după cinci runde de tratative eşuate cu negociatorul britanic David Davis, negociatorul european pentru Brexit, Michel Barnier, a susţinut că nu le-ar recomanda europenilor amorsarea de discuţii pe marginea relaţiilor comerciale cu Marea Britanie de după martie 2019. Pentru această a doua fază a negocierilor ar fi prea devreme întrucât drepturile cetăţenilor europeni în Regatul Unit, viitoarea graniţă exterioară a UE în Irlanda şi multe aspecte financiare continuă să fie nelămurite. În schimb, Davis a apreciat că negocierile au progresat şi le-a cerut celor 27 de parteneri comunitari să-i modifice mandatul lui Michel Barnier şi, totodată, să contureze planuri de viitor împreună cu Londra.

Va putea fi depăşit actualul blocaj?

În mod evident, prin vizita sa fulger la Bruxelles, Theresa May a intenţionat să elimine actualul blocaj. Negociatorii şi-au arătat colţii aşa că acum este rândul şefilor să intervină, pare a fi deviza premierului Marii Britanii. Desigur, discuţiile cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nu au fost negocieri oficiale pentru separarea insulei de UE, însă au oferit ocazia iniţierii unei strategii de viitor.

Summit-ul european este gata să lea britanicilor ocazia de a ajunge la o soluţie, până la sfârşitul lunii decembrie, în privinţa celor trei întrebări esenţiale din prima etapă a negocierilor, inclusiv factura finală pentru Brexit. Abia după aceea se va putea vorbi despre viitor şi faza de tranziţie propusă de către premierul May. Ca semn de bunăvoinţă cele 27 de ţări membre ar putea elabora un plan pentru perioada de tranziţie de doi ani, dar nu ar purta încă tratative în adevăratul sens al cuvântului.

Britanicii: Scindare în loc de reconciliere

Or, guvernul de la Londra nu se mulţumeşte cu atât. În paralel şi separat, executivul condus de Theresa May a început să-şi caute viitori parteneri în Europa. A avut o convorbire telefonică descrisă drept "constructivă" cu cancelara Angela Merkel. Urmează alte discuţii telefonice sau vizite de curtoazie făcute altor demnitari europeni. Şeful diplomaţiei britanice, Boris Johnson, a invitat la o plimbare cu barca opt miniştri est-europeni despre care crede că ar fi înclinaţi spre o apropiere de britanici.

Scopul acestei ofensive diplomatice este, conform negociatorului Michel Barnier, fisurarea frontului până acum dur al partenerilor europeni în negocierile pentru Brexit. În opinia Londrei, Germania şi Franţa îşi apără cu fermitate poziţia faţă de ieşirea britanicilor din UE, pe când alte ţări europene ar fi gata să înceapă negocieri pe marginea viitoarelor relaţii cu Marea Britanie. 

Negociatorul David Davis a explicat, în mai multe rânduri, că problema graniţei între Irlanda şi Marea Britanie se va soluţiona numai atunci când discuţiile se vor axa şi pe comerţ sau piaţa internă. Separarea negocierilor în două etape este, aşadar, lipsită de sens. Aceasta a fost, însă, decisă de toate cele 27 de state membre.

Citând surse apropiate preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, presa vorbeşte despre disponibilitatea europenilor de a-şi prezenta poziţia în negocieri privind viitoare relaţii comerciale cu Marea Britanie, până la sfârşitul lunii decembrie, dacă britanicii îndeplinesc condiţiile prealabile şi mai ales dacă acceptă factura finală de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru a ieşi din comunitate. Presa din Regat scrie de asemenea despre posibile propuneri în acest sens, pe care premierul Theresa May le va înainta la summitul programat la finele acestei săptămâni.Ameninţarea cu un Brexit dur

Din punctul de vedere al UE, Theresa May este supusă unor presiuni masive fiindcă se vede strânsă, în propriul său partid, între deputaţii şi miniştrii care încurajează un Brexit dur, fără niciun aranjament cu UE, şi cei care pledează pentru o separare amiabilă cu termene de tranziţie şi acorduri bine stabilite.

Recent, premierul May a dat publicităţii proiecte de lege menite să pregătească o ieşire dură din comunitate. Conform reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Marea Britanie va colecta impozite şi taxe şi nu va mai vira niciun ban la Bruxelles. Publicaţia Telegraph scrie că UE ar trebui să considere acest aspect drept o ameninţare.

La Bruxelles părerile sunt diferite. Conform oficialilor europeni, Marea Britanie şi-ar îngreuna situaţia prin haosul creat. "Sunt mii de aspecte de reglementat", avertizează negociatorul UE Michel Barnier. "Sau nu cumva doresc britanicii ca, de pe o zi pe alta, să nu mai poată ateriza niciun avion britanic pe un aerport din UE?"  Ultima "cină Brexit" la nivel înalt a fost acum câteva luni.

În aprilie, şeful Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker, se arăta "şocat" de iluziile pe care Theresa May şi le făcea referitor la condiţiile separării ţării sale de UE. După publicarea discuţiilor, oficial confidenţiale, în paginile publicaţiei Frankfurter Allgemeinen Zeitung, echipa May s-a arătat iritată, chiar ofensată. Sursa dezvăluirilor trebuie să fi fost vreun colaborator apropiat şefului CE, a speculat Londra. Rămâne de văzut dacă recenta întâlnire-supriză a premierului Marii Britanii cu preşedintele Comisiei Europene a decurs mai bine.

Autor: Bernd Riegert / CS