Bulgaria: Amplificarea alarmantă a naţionalismului

Eliberarea pe cauţiune a unei persoane acuzate de crimă ar genera valuri de proteste în orice ţară din lume. Nu şi în Bulgaria, unde săptămâna trecută a părăsit închisoarea un bărbat, considerat nu doar vinovat pentru omor, ci şi drept simbol al unei violenţe în creştere, cu motivaţie rasistă. Concret e vorba de Petko Elenkov, paznicul care, cu un an în urmă, l-a ucis la Sofia pe un tânăr rom de 16 ani, surprins în timp ce acesta ar fi fost pe cale să fure resturi de metal. Nici la un an de la acele evenimente, procesul nu a demarat încă. Elenkov a fost eliberat pe o cauţiune de 5000 de leva, echivalentul a 2500 de euro, ceea ce n-a scos în stradă decât grupuri mici de etnici romi cerând să se facă dreptate. În reacţie, contra romilor au demonstrat naţionalişti şi miitanţi pro-nazişti.

"Naţionalismul e în creştere în Bulgaria" avertizează Daniela Mihailova, şefa unei iniţiative pentru şanse egale ce-şi are sediul în "ghetoul" romilor din Sofia. "Dacă au loc violenţe la adresa romilor şi presa scrie că e foarte bine aşa, că romii au primit ce meritau, atunci, e de părere Mihailova, oamenii cred că o astfel de reacţie ar fi normală şi chiar legitimă".

Discriminare răspândită

În Bulgaria trăiesc, potrivit datelor oficiale, 400.000 de romi, alcătuind astfel cel mai numeros şi cel mai frecvent atacat grup etnic. Dar romii nu sunt singurele victime ale discriminării în Bulgaria. "Ţinta naţionaliştilor sunt ceilalţi", subliniază, la rândul său, Solomon Bali, preşedintele departamentului din Bulgaria al organizaţiei evreieşti B'nai B'rith. Atacaţi şi discriminaţi sunt, aşadar, nu doar romii, ci şi evreii, musulmanii, refugiaţii străini şi homosexualii. Iar aceste atacuri, constată Bali, au devenit mai frecvente şi mai agresive în ultimii ani. Solomon Bali aminteşte de profanarea unui cimitir evreiesc sau de incendierea sinagogii de la Burgas. Luna trecută chiar a fost atacată cu pietre o moschee din Plovdiv, iar în cursul acestei ierni au avut loc mai multe atacuri violente asupra unor refugiaţi africani şi asiatici.

Solomon Bali estimează că 30 la sută din bulgari îşi doresc o societate mono-etnică. Studii sociologice relevă că se conturează un trend foarte limpede: tot mai mulţi vor să aibă vecini de aceeaşi etnie. 50% dintre bulgari nu vor ca în vecinătatea lor să trăiască romi, africani, arabi sau chinezi. Mai puţin de 30 % ar acccepta să lucreze într-o companie în care romii au funcţii de conducere, explică Petia Kabakcieva, şefa catedrei de sociologie de la Universitatea din Sofia.

Hristo Ivanov, directorul Institutului bulagar pentru iniţiative legislative, e de părere că amplificarea retoricii naţionaliste şi xenofobe se datorează modului în care propria istorie e înţeleasă şi apoi predată în şcoli. "În şcoli, precum şi în discursul public, istoria Bulgariei continuă să fie istoria politică a majorităţii, nelăsând deloc spaţiu perspectivei minoritare".