Campania electorală din Olanda - sub semnul crizei euro

Vremea e încă frumoasă. În orăşelul olandez Boxmeer, şeful Partidului Socialist, Emile Roemer, împarte îngheţată la cornet trecătorilor. Nu e o îngheţată obişnuită, ci una de roşii - simbolul partidului pe care îl reprezintă. În spatele său o formaţie contribuie la atmosfera de vacanţă, făcând, desigur, reclamă socialiştilor. Fotografi şi cameramani suprind imaginile pentru a le răspândi apoi în presă.

Emile Roemer se apleacă pentru a-i oferi o îngheţată unui copil. O altă imagine favorabilă candidatului socialist la alegerile din 12 septembrie.

Boxmeer nu este pentru el un orăşel oarecare. Aici s-a născut şi tot aici a fost primar adjunct.

Roemer se grăbeşte să abordeze tema centrală a campaniei electorale din Olanda - criza euro, mai precis planurile de austeritate ale UE, pe care socialiştii le combat cu înverşunare. "Europa nu tebuie să depindă doar de ceea ce se decide la Bruxelles", spune Roemer cu tărie şi adaugă: "Gândirea prea multor politicieni e marcată de legi şi criza datoriilor".

Electoratul migrează spre stânga

Discursul devine tot mai înflăcărat pe măsură ce vorbeşte despre deficitul bugetar şi măsurile impuse de responsabilii de la Bruxelles. Teama stârnită în rândul populaţiei de politica de austeritate a UE a dus la creşterea considerabilă a numărului de alegători. Deşi a pierdut puţin în sondaje, în urma unui interviu TV acordat de Roemer, în care s-a dovedit a nu fi prea sigur pe situaţie, Partidul Socialist se bucură de o poziţie pe care nici n-a visat-o. Potrivit sondajelor, socialiştii ar putea ocupa peste 30 din cele 150 de fotolii parlamentare. În prezent deţin doar 15 mandate.

"Aştept de la Europa să abordeze teme sociale şi să nu se ocupe doar de instituţiile financiare, de pieţe, de companii etc", mai spune Roemer, atrăgând simpatia celor adunaţi să-l asculte.

Candidatul socialist a anunţat că, în cazul unei victorii, nu va face economii, ci, dimpotrivă, va investi pentru a impulsiona economia. Aceasta pe fundalul creşterii şomajului. În plus el a propus chiar organizarea unui referendum pe tema Pactului Fiscal UE.

Reacţii aprinse a stârnit un interviu pe care Roemer l-a acordat publicaţiei "Het Financieele Dagblad", în care, întrebat dacă va plăti pnalizarea impusă de oficialii europeni pentru depăşirea deficitului bugetar permis, Emile Roemer a răspuns "numai peste cadavrul meu".

Doar Roemer n-ar reprezenta pentru UE şi cancelara Angela Merkel o problemă. În afară de cazul în care ar face front comun cu ţări precum Spania, Franţa şi Italia, care ar vrea să scape şi ele de povara politicii de economii impuse de Bruxelles.

De criza euro au profitat şi alte formaţiuni politice olandeze, nu doar socialiştii. Social-democraţii, de pildă, care consideră că e bine să i se acorde Greciei mai mult timp, şi-au înbunătăţit poziţia în sondaje. Dar şi populiştii de dreapta ai lui Geert Wilders, cel care pledează pentru revenirea la guldeni.

Nu mai puţin de 21 de partide se află în cursa electorală din Olanda şi e posibil ca partidele mai mici să joace un rol mare în alcătuirea de coaliţii. Până acum toate partidele s-au ferit, însă, să facă declaraţii în acest sens.