Carnaval sau campanie electorală?

„De-ale carnavalului” şi-ar putea intitula astăzi mai multe ziare de limbă germană articolele referitoare la campania electorală lansată recent în Germania. Personajul central al campaniei este, în mod surprinzător, nu unul dintre candidaţii la funcţia de cancelar, Gerhard Schröder respectiv Angela Merkel, ci primul ministru bavarez şi preşedintele Uniunii Creştin Sociale, Edmund Stoiber, care a declanşat un întreg scandal prin perlele presărate în discursurile sale electorale. În consecinţă, opinia publică va putea asista la un al doilea duel, asemnănător celui televizat dintre Angela Merkel şi Gerhard Schröder, un duel epistolografic, de data aceasta, al aspiranţilor rataţi la funcţia de cancelar : Edmund Stoiber şi adversarul său de stânga – Oskar Lafontaine.

„Stoiber îşi pune propriul partid în fiecare zi în faţa unei noi enigme”, îşi intitulează cotidianul conservator DIE WELT articolul pe această temă, cu aluzie directă la noul duel proclamat.

„Un duel al frustraţilor”, scrie cotidianul regional FULDAER ZEITUNG revelând „În ciuda tuturor diferenţelor de conţinut, cei doi par să aibă mai multe în comun decât le place să recunoască”. Despre forma scrisă în care se va desfăşura disputa lor, ziarul apreciază: „(În acest mod) se pot măcar corecta gafele la timp”.

Ziarul regional THÜRINGER ALLGEMEINE din Erfurt scrie pe aceeaşi temă: „Urmărim un spectacol de cabaret sau este vorba în continuare de satira reală a campaniei electorale 2005? Cinci milioane de şomeri aşteaptă un răspuns, când vor găsi în sfârşit de lucru, economia se chinuie de la un an slab la altul, iar clasa politică se joacă în toiul verii de-a carnavalul. Palavrele unui Edmund Stoiber preocupă naţiunea de o săptămână iar sfârşitul acestei tragicomedii încă nu se întrevede. Lumea pare să creadă într-adevăr că un duel dintre un bavarez şi un reprezentant al micului land Saar ar putea rezolva situaţia”.

„Ridicol”, apreciază, de asemenea, editorialistul ziarului münchenez SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, demascând similitudini ale actualei campanii electorale cu cea precedentă, criticând, la rândul său, demagogia politicii actualului guvern. Irakul a fost înlocuit de Iran iar Schröder mizează în continuare în plan intern pe atitudinea sa critică faţă de SUA. Iar inundaţiile salvatoare din 2002 se revarsă de astă dată în plan retoric, prin ravagiile discursurilor reprezentantului opoziţiei conservatoare Edmund Stoiber. Va reuşi cancelarul Schröder să câştige alegerile şi de data aceasta cu aceleaşi manevre, se întreabă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Un subiect din actualitatea germană, de data aceasta de interes internaţional, este deschiderea festivă a Zilelor Mondiale ale Tineretului care au loc săptămâna aceasta la Köln/Bonn şi Düsseldorf. Ziarul parizian independent LE MONDE comentează: „Deşi Benedict al XVI-lea a îmbrăcat straie noi, doctrina sa rămâne cea a cardinalului Ratzinger. El adresează astfel un apel creştinilor catolici să-şi asume într-o Europă care şi-a pierdut credinţa, rolul unei minorităţi militante. Papa are aşadar două priorităţi: să convertească Occidentul, care pare să fie uitat de Dumnezeu. Şi pe de altă parte să se apropie de ortodoxie precum şi de Orientul Apropiat, unde creştinătatea minoritară are o soartă grea. Deocamdată Suveranul Pontif pare să prefere reflexia acţiunii. Dar într-o bună zi el va fi nevoit să iasă din umbra predecesorului său, Ioan Paul al II-lea”, prevede la Paris cotidianul LE MONDE.

Subiectul principal, care se regăseşte astăzi în paginile tuturor publicaţiilor, este însă, desigur retragerea coloniştilor din fâşia Gaza.

Cotidianul regional THÜRINGISCHE LANDESZEITUNG afirmă : „Politica lui Ariel Scharon se bazează pe calcule la rece. Retragerea din Gaza îi conferă prestigiu în plan internaţional, şi nu trebuie să sacrifice prea mult în schimb : politica de colonizare devenise prea costisitoare şi complicată în mica fâşie de coastă, nerentabilă sub aspectul securităţii. Cu toate acestea, pasul făcut impune respect, căci această mişcare tulbură sufletele coloniştilor evrei. Pentru prima oară se renunţă la un teritoriu promis evreilor în Sfânta Scriptură. Calculul lui Sharon mizează însă pe dobândirea în schimbul sacrificării fâşiei Gaza, a legitimităţii politicii colonialiste în Cis-Iordania.”.

La Madrid, ziarul conservator ABC comentează: „Fâşia Gaza este un teritoriu nesemnificativ ca mărime, dar desosebit de important în plan simbolic. Statelor Unite le va reveni un rol decisiv în Orientul Mijlociu, fiind singurul partener de discuţie capabil de a exercita presiune asupra ambelor tabere. Cât despre UE – ea tocmai a eşuat cu strategia sa în Iran.”

Un ecou din capitala Austriei se face auzit în paginile ziarului conservator DIE PRESSE : „Israelul este profund scindat în aceste zile. Conflictul intern dintre tabăra seculară şi cea religioasă-naţionalistă s-a acutizat. (...) Se creează impresia că statul israelian se află la începutul unei crize de identitate, a unei mari dezbateri cu sine însuşi. Iar în miezul acestei dezbateri existenţiale, retragerea coloniştilor din fâşia Gaza capătă rolul unui catalizator în plan emoţional. Nimeni nu poate prezice, în acest moment, care va fi rezultatul acestei dezbateri.”

THE DAILY TELEGRAPH de la Londra, evidenţiază alt aspect important pentru viitorul păcii în Orientul Mijlociu, cităm : „Autorităţile israeliene vor dărâma casele coloniştilor evacuaţi, pentru a împiedica o intrare triumfală a palestinienilor. Dar cu siguranţă nu vor fi distruse toate clădirile. Astfel va avea loc o cursă între suporterii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OLP) şi ai organizaţiei teroriste Hamas, cine-şi va înălţa primul drapelul pe acoperişul clădirilor publice. Cine va câştiga această cursă va decide pentru viitorul regiunii. Acesta este un aspect mult mai important decât tristul conflict dintre coloniştii israelieni şi propriul lor guvern”, conchide THE DAILY TELEGRAPH.

În încheiere dorim să menţionăm un articol despre realitatea românească, publicat în ediţia de ieri a cotidianului DIE TAGESZEITUNG din Berlin, şi intitulat :„Teritoriul Schengen numai pentru bogaţi”. Autorul, William Totok, scriitor şi jurnalist originar din România, se întreabă dacă Ministrul român de Interne, Vasile Blaga, cunoaşte legea antidiscriminării. Prin promulgarea legii cu privire la condiţiile de călătorie ale cetăţenilor români pe teritoriul Schengen, lege formulată de fostul guvern social-democrat, şi aplicată cu stricteţe de actuala guvernare liberal-democrată, subliniază autorul, nu doar că se îngrădeşte libertatea de mişcare a românilor, ci prin încălcarea principiului de egalitate a cetăţenilor, societatea se va împărţi în clase sociale, a celor privilegiaţi versus a celor defavorizaţi. „Cu noile reglementări nu-şi vor mai putea permite o călătorie în Occident decât românii bogaţi”, se încheie pesimist relatarea lui William Totok.