Carnavalul renan - inclus în patrimoniul UNESCO?

An de an, carnavalul se mută pentru câteva zile în stradă, începând cu Weiberfastnacht, când femeile iau cu asalt primăriile. Tineri şi bătrâni se plimbă costumaţi pe străzi, oameni care nu se cunosc se îmbrăţişează, glumesc şi cântă împreună, indiferent de capriciile meteo. În bastioanele carnavalului aflate de-a lungul Rinului, în Pădurea Neagră şi în unele cantoane ale Elveţiei, nimeni nu poate face abstracţie de "cel de-al cincilea anotimp". Cine vrea să scape de agitaţie are o singură posibilitate: să-şi părăsească oraşul.

Se pare că importanţa carnavalului va fi recunoscută curând şi oficial. La finele anului 2013, Uniunea Carnavalului German (BDK) a depus o cerere în acest sens la conferinţa miniştrilor regionali ai culturii, încurajată fiind de faptul că Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) nu mai consideră de câţiva ani doar edificii, obiecte de artă sau anume regiuni ca făcând parte din patrimoniul omenirii, ci şi "obiceiuri şi forme de expresie considerate de comunităţi, grupuri sau chiar persoane singulare ca făcând parte din moştenirea lor culturală."

O astfel de cerere pare la prima vedere îndrăzneaţă. La urma urmei nu există un obicei al carnavalului în Germania, ci o sumedenie de tradiţii diferite. Peter Krawietz, vicepreşedinte al BDK şi unul din semnatarii cererii, nu vede însă nicio problemă aici. "Noi considerăm carnavalul un fenomen la scară naţională şi am ţinut cont de toate particularităţile regionale în cererea noastră".

Dar nu numai tradiţiile diferă de la o regiune la alta, ci şi denumirea evenimentului. Unii îi zic Karneval, alţii Fasnet sau Fasching. În vreme ce obiceiurile din Pădurea Neagră îşi au începuturile în Evul Mediu, având ca temă centrală triumful soarelui asupra tenebrelor iernii, carnavalul renan şi-a dobândit forma actuală în secolul XIX, fiind expresia războiului cultural izbucnit în acea regiune catolică după ce a fost ocupată de prusacii protestanţi. Spiritul de frondă a rămas de altfel prezent şi în timpul regimului nazist, când mulţi cabaretişti şi-au riscat viaţa parodiindu-i pe mai marii zilei.

Astăzi carnavalul a căpătat un accentuat caracter comercial, în dauna satirei politice. Şi legătura cu începutul postului pascal creştin s-a pierdut în mare parte. În plus, cântecele de carnaval se fac tot mai des auzite la alte serbări populare sau pe pârtiile de schi.

Dar, indiferent că se cheamă Fasching, Karneval sau Fasnet, carnavalul din Germania este un fenomen complex, cu o multitudine de faţete şi culori.