Carnavalul în Europa

Cu o climă plăcută, de altfel în tot timpul anului, carnavalul de pe insula spaniolă nu are nimic tipic iernii. Ca şi în America Latină, ansambluri de samba participă la cel mai mare carnaval din Canare, care are loc anual în Santa Cruz de Tenerife.

Îmbrăcaţi în alb şi acoperiţi cu praf de făină, carnavaliştii din insula canară La Palma celebrează "Dia de los Indianos." Este comemorată revenirea insularilor care emigraseră în Cuba sau Venezuela. Praful de făină are o îndelungă tradiţie în Canare, dar astăzi nu mai este întâlnit decât la carnavalul din La Palma. De fapt făina înlocuieşte zahărul pudră, care simbolizează bunăstarea.

Mulţimea se adună pe Promenade des Anglais pentru a urmări renumita bătaie cu flori de pe Coasta de Azur. Din care alegorice se aruncă flori, între care mimozele joacă un rol special, fiind simbolul oraşului. Parada de pe riviera franceză datează din anul 1876, când turiştii, în majoritate englezi, erau întâmpinaţi cu flori.

În Binche, 60 km depărtare de Bruxelles, personaje costumate, numite "Gilles", au jucat un rol important în timpul carnavalului şi aceasta deja de secole. Mănâncă stridii şi beau şampanie şi dansează pe străzi de Mardi Gras, marţea dinaintea Miercurei Cenuşii, ziua în care se încheie carnavalul. Acest obicei se află pe lista UNESCO a Patrimoniului cultural imaterial al umanităţii deja din 2008.

Carnavalul de la Veneţia datează, se pare, din secolul al XII-lea. În palatele aristocraţilor din oraşul lagunelor aveau loc serbări cu mult fast. Invitaţii se luau la întrecere în ce priveşte alcătuirea costumelor şi măştilor sofisticate. Select este în prezent balul Tiepolo din Palazzo Pisani Moretta. La fel şi petrecerea organizată în clădirea operei din Teatro La Fenice.

Dansatoare în uniformă se întâlnesc în toate oraşele renane. La Köln se strigă "Alaaf", la Düsseldorf "Helau". Dar peste tot unde se serbează carnavalul stradal se cântă şi se dansează şi se adună mult râvnitele "Kamelle" (bonboane care se aruncă în mulţime din carele alegorice). Câteva sute de tone de dulciuni se împart carnavaliştilor în Lunea Trandafirilor (Rosenmontag).

Aşa este numit carnavalul în spaţiul dintre Pădurea Neagră şi până în Elveţia. În centrul său personajul "Federahannes", îmbrăcat cu un veşmânt împodobit cu pene. Această tradiţie este transmisă din generaţie în generaţie.

Oraşul hanseatic a devenit un bastion al carnavalului din nordul Germaniei. În acest an serbările se desfăşoară sub motto-ul "Călătoria". Sute de grupuri de samba au sosit la Bremen din ţară şi străinătate. În ritmul tobelor, piaţa centrală a oraşului se transformă într-o imensă scenă de dans.

Fără "Bützchen" (pupic), carnavalul german e de neimaginat. În costume nostime, multicolore oamenii petrec cu veselie până miercuri. În aşa-numita Miercurea Cenuşii începe postul creştin dinaintea Paştelui. Carnavalul, "al cincilea anotimp" începe în Germania an de an pe 11 noiembrie, la orele 11 si 11 minute.