„Cartonaș galben” pentru noua guvernare de la Chișinău

După victoria obținută în alegerile parlamentare anticipate din luna iulie, la care Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut majoritate parlamentară absolută, noua putere politică de la Chișinău a declanșat câteva mecanisme pentru a putea distruge grupările de crimă organizată din interiorul instituțiilor de stat, care se apărau reciproc. Așa s-a intervenit și cu Legea Procuraturii, fiind operate modificări riscante, criticate de societatea civilă.

„Guvernarea oamenilor buni” (așa s-au autoproclamat în campania electorală) a insistat, argumentând că are doar intenții nobile și că alte căi de a intervenție rapidă nu are. Partenerii de dezvoltare, care de obicei criticau tentațiile abuzive ale politicienilor moldoveni, de data aceasta au tăcut. Așa că guvernarea a continuat ceea ce exponenții ei numeau „reforme în justiție”. S-a ajuns până la înlăturarea procurorului general din Consiliul Superior al Procurorilor, modificarea componenței acestei structuri iar în cele din urmă – la suspendarea din funcție și arestarea procurorului general Alexandr Stoianoglo. Luni, 13 decembrie, dosarul în care acesta este acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu a ajuns pe masa judecătorilor. În paralel cu modificările legislative vizând CSP, a fost declanșat mecanismul de evaluare a activității procurorului general,procedură prin care PAS urmărește demiterea procurorului Stoianoglo.

Comisia recomandă readucerea procurorului general în CSP

Luni, Comisia de la Veneția a făcut public avizul la modificările operate de majoritatea PAS la Legea cu privire la Procuratură. Între altele, Comisia recomandă ca procurorul general să fie reintrodus ca membru al CSP, dar cu competențe care să nu-i permită influențarea procurorilor membri ai acestui organ (eventual să nu aibă drept de vot). În ceea ce privește excluderea din CSP a unui membru, după ce, prin legislativ, a fost redusă vârstă maximă a reprezentanților CSP cu drept de vot, Comisia de la Veneția a spus că astfel de modificări nu ar trebui să afecteze membrii care deja și-au început mandatul.

Totuși, Comisia a dat undă verde evaluării performanțelor procurorului general, dar a atenționat că aceasta trebuie să fie efectuată în baza unor criterii clare (pe care legea nu le prevede acum explicit) iar această evaluare nu trebuie confundată cu răspunderea disciplinară. În plus, Comisia a constatat că procedura declanșată de evaluare a procurorului general conține numeroase carente.

Mai mult, Comisia de la Veneția spune tranșant că suspendarea automată a procurorului general, ca urmare a pornirii urmăririi penale împotriva sa, este inacceptabilă, precizând că, în fiecare caz în parte, CSP trebuie să examineze dacă suspendarea este justificată prin prisma cauzei penale instrumentate.

Ministrul Justiției: „Vom lua în calcul, dar reforma va continua”

După ce a citit avizul Comisiei de la Veneția, ministrul moldovean al Justiției, Sergiu Litvinenco, a menționat că, „deși în Moldova există particularităţi specifice - cum ar fi capturarea instituţiilor statului de către grupuri oligarhice şi utilizarea justiţiei în scopuri private – și chiar dacă avizul Comisiei de la Veneția are caracter consultativ, recomandările prestigioasei instituții a Consiliului Europei vor fi examinate cu cea mai mare atenţie și luate în calcul pentru deciziile ce urmează”.

El a spus că vor fi întreprinse „măsuri de ajustare” a legislaţiei pentru a o pune în acord cu toate recomandările Comisiei de la Veneția. În paralel cu acest proces, reforma justiţiei va continua, a precizat el.

La mijlocul lunii noiembrie, în cadrul unei emisiuni TV, șefa Comisiei juridice a Parlamentului, Olesea Stamate, declara că, dacă avizul Comisiei de la Veneția va fi unul negativ în privința modificărilor la Legea Procuraturii, Partidul Acțiune și Solidaritate va anula prevederile pe care le-a votat în Parlament.

PAS a preluat guvernarea în Republica Moldova în vara anului 2021, în urma unui scrutin parlamentar anticipat generat de șefa statului Maia Sandu. Asta după ce, în 2020, Maia Sandu, care a creat acest partid, a învins cu el, la alegerile prezidențiale, obținând cel mai puternic mandat popular din istoria Republicii Moldova. Atât victoria în alegerile prezidențiale din 2020, cât și victoria PAS în scrutinul parlamentar din 2021 au avut la bază o puternică retorică anticorupție, bazată pe dezamăgirea populației în două regimuri cleptocratice – cel al oligarhului (acum fugar) Vladimir Plahotniuc și cel al pro-rusului Igor Dodon, care preluase acel regim după ce Plahotniuc a pierdut puterea și a fugit din țară.