Ce a urmarit, de fapt, PSD cu legea recunostintei

Nici pe batrani nu ii va sustine Partidul, dar le va spune ca, de fapt, au fost abandonati de propriii copii.

Schematic, cam astfel s-a conturat noua strategie de casa a Guvernului PSD/ALDE, intr-o saptamana in care a reusit, pe ultima suta de metri, cand tocmai se formau primele cozi pe autostrada spre mare, sa trimita la Monitorul Oficial Codul Administrativ adoptat de urgenta in sedinta de guvern, apoi renegociat cu UDMR. Firea se schimba sau macar iese din peisaj, naravul PSD, ba!

Cateva elemente din aceasta strategie de a face din PSD un partid cu fata umana:

* Ministrii PSD in turneu de imprietenire cu oamenii, cu focus pe Viorica Dancila, imbracata casual si fotografiata indelung pe litoral, cu talpile goale in nisip. Cadrul se muta asupra tenisului de masa. Sunt doua efecte scontate aici:

- Umanizarea Partidului&Guvernului

- Mesajul ca lucrurile stau foarte bine cu guvernarea, de vreme ce ministrii sunt relaxati, dar muncesc.

Sigur, de la elementele vizuale alese - rochia Vioricai Dancila, sandalele tinute in mana, tenisul de masa - si pana la mesajele induse - nu exista timp personal cand esti ministru, muncesti pentru tara si in week-end - totul are un iz de anii 1980, cu intentie.

Toata aceasta sceneta are elemente recognoscibile de catre un public caruia PSD i se adreseaza cu predilectie. E de mentionat, totusi, ca strategia aceasta a "fetei umane" e departe de a trezi nostalgii idilice.

* Obligativitatea "recunostintei" fata de parinti si bunici.

Epopeea unei legi care sa ne oblige sa ne intretinem financiar parintii in varsta si care nu se descurca de unii singuri are alta semnificatie decat vreo consecinta legala. Lansarea ei pe agenda publica se inscrie insa in aceasta strategie a umanizarii si a aducerii acasa a electoratului PSD sau cel putin acela pe care PSD si-l proiecteaza ca fiind al lui.

Si aici sunt doua mesaje:

- Primul este acela al Partidului care are grija de oamenii "lui"

- Cel de-al doilea nu mai este atat de romantic, ci e unul care mizeaza pe inducerea polarizarii, a clivajului, a resentimentului. Cine critica intiativa aceasta a recunostintei? Cine nu vrea ca batranii sa fie ajutati? Iata o tema clasica de campanie a urii.

* Sacrificiul in numele tarii si sustinerea Laurei Codruta Kovesi la Parchetul European.

A spus-o Viorica Dancila cu jumatate de gura, dar acest dozaj a fost unul intentionat.

Fiecare va auzi jumatatea care i-a fost adresata: institutiile europene vor auzi ca Guvernul pro-european ii sprijina pe cei agreati de Parlamentul European si, cel mai probabil, si de Consiliu; social-democratii vor auzi ca, atat cat mai are parghii, Guvernul PSD/ALDE va sopti pe la colturi ca Kovesi e compromisa in tara si nu merita un job european.

Doar nu ne imaginam acum ca Maria Grapini va numara voturi in plus acum pentru Kovesi, ori ca Emilian Pavel va trimite pe e-mailurile celor din comisia LIBE mesaje de lauda a fostei sefe a DNA, in loc de infierari staliniste.

Capitalul politic din dosarul Kovesi, revendicat de Opozitie

Dosarul european al lui Kovesi a fost si tema Opozitiei, in aceasta saptamana a marilor targuieli de la Bruxelles, incheiate intr-o nota nu tocmai linistita, cu un Parlament reunit la Strasbourg si caruia i s-a trimis, de la Consiliul de la Bruxelles, o lista cu nominalizarile pentru cele mai importante patru functii UE: seful Comisiei Europene, al Bancii Centrale Europene, presedintele Consiliului European si Inalt Reprezentantul UE.

Consiliul European si-a dorit sa faca si a cincea nominalizare, pe cea pentru presedintia Parlamentului European, dar macar aici grupurile parlamentare si-au aparat spatiul si independenta, dupa ce au fost nevoite, la vointa lui Macron, sa renunte la procesul de Spitzenkandidaten pe care l-au comunicat intreaga campanie electorala.

In rezumat, dupa trei zile de negocieri la Bruxelles, liderii Uniunii Europene au ajuns, marti seara, la un acord, un presedinte al Comisiei Europene din afara procesului de Spitzenkandidaten, ministrul german al Apararii Ursula von der Leyen.

Anuntul a fost facut de Donald Tusk, intr-o serie de mesaje succesive postate pe Twitter.

Iata lista completa:
* Comisia Europeana - Ursula von der Leyen
* Consiliul European - premierul Belgiei, Charles Michel
* Inalt Reprezentant - ministrul spaniol Josep Borrell
* Banca Centrala Europeana - Christine Lagarde

A doua zi, a fost randul Parlamentului European sa isi aleaga presedintele si, desi din Consiliu iesise varianta Serghei Stanisev, prin rotatie cu Manfred Weber, eurodeputatii i-au incredintat mandatul italianului David-Maria Sassoli.

Romania a fost reprezentata in Consiliu, asa cum cere Constitutia, de presedintele Klaus Iohannis, care a sustinut varianta Macron/Merkel, dupa ce, in prima faza, a fost printre cei care au contestat desemnarea lui Frans Timmermans, dar nu arata atat de neobisnuit, de vreme ce aceasta era constracandidatul popularului Manfred Weber.

Citiți articolul integral pe ziare.com.