Ce le-au adus reformele de la Bologna studenţilor germani

Cu un deceniu în urmă, pe 15 august 2002, această reformă din învăţământul superior a fost implementată în Germania. Bilanţul nu este pozitiv.

De ce? Pentru că, spun experţii, studenţii nu sunt chiar aşa de "mobili", cum s-a dorit. Cu alte cuvinte, posibilitatea de a efectua o parte din studiu în străinătate nu e, în practică, tocmai lipsită de probleme.

Şefa DAAD (Serviciul German de Schimburi Academice), Margret Wintermantel, fosta preşedintă a Conferinţei Rectorilor germani, apreciază că ceea ce se promisese iniţial prin noua reformă, nu s-a realizat. Studenţii care absolvă un semestru în străinătate au adesea mari dificultăţi în încercarea de a li se recunoaşte, în Germania, studiul respectiv, explică Wintermantel.

Potrivit statisticii, doar fiecare al cincilea student bachelor mai pleacă astăzi pentru un semestru în străinătate. Wintermantel şi-ar dori, însă, o cotă de 50 la sută. O dorinţă care nu se va împlini prea curând.

Aceasta, în pofida faptului că, până în prezent, 47 de state au semnat Procesul de la Bologna. Deşi structura studiilor superioare este aceaşi în rândul statelor semnatare, condiţiile de studiu diferă mult de la o universitate la alta.

Nici Horst Hippler, succesorul în funcţie al doamnei Wintermantel nu consideră că bilanţul primului deceniu care s-a scurs de la reformarea sistemului universitar german, conform normelor UE, e unul pozitiv. El deplânge mai ales rezultatele obţinute în tentativa de promovare a mobilităţii în spaţiul european de educaţie.

Aprecierile sale contrazic declaraţiile ministrului federal al Educaţiei, Annette Schavan, care vorbeşte chiar despre "o poveste europeană de succes". Schavan mai apreciază că mobilitatea care se datorează reformei de la Bologna va duce pe termen lung la reducerea cazurilor de întrerupere a studiului.

Cercertătorii în domeniu sunt de cu totul altă părere. Potrivit unei recente analize, 35 la sută dintre studenţii bachelor nu îşi termină studiul. Cu trei procente mai mulţi decât în 2010. În schimb, în cazul studiilor care se finalizează printr-un examen de diplomă, numărul celor care îşi întrerup pregătirea este de doar 24 la sută.

Ar fi nevoie de o reformă a reformei

De interesele studenţilor - fie acestea de natură economică, socială sau culturală - se îngrijesc Organizaţiile studenţeşti (Studentenwerk). Secretarul general al Uniunii Organizaţiilor studenţeşti (Deutsches Studentenwerk), Achim Meyer auf der Heyde, consideră că numărul ridicat al cazurilor de abandonare a studiului se datorează suprasolicitării studenţilor.

Că e aşa constată şi Doreen Liebold, autoarea unui studiu, care relevă că un număr impresionant de studenţi se plâng că au dificultăţi de concentrare, tulburări de somn şi dureri de stomac. "Mulţi se simt demotivaţi, nu mai au chef să studieze", apreciază experta, care adaugă că dacă nu se va adopta o reformă a reformei, atunci tot mai mulţi studenţi germani vor manifesta simptome tipice sindromului burnout.

Iată de ce ministrul Educaţiei, Annette Schavan, a anunţat că în următorii ani va fi alocată suma de două miliarde de euro pentru reformarea programei de învăţământ.