Ce s-a intamplat la alegerile din Polonia si Ungaria

Polonezii au dat un vot pe care sociologii il numesc cinic, pentru acel partid ce ofera mai multe beneficii economice si sociale, indiferent de incalcarile drepturilor omului si de subrezirea institutiilor statului de drept. Strategia asta nu a functionat insa la Budapesta, unde coruptia din regimul lui Viktor Orban se simte in deteriorarea sistemelor de sanatate si educatie.

La Bucuresti e inca criza guvernamentala, un nou guvern se face greu si zgomotul de fond a acoperit doua evenimente importante din vecinatate: victoria, dar nu zdrobitoare, cum au titrat la inceput institutiile media, a Partidului Lege si Justitie in Polonia si infrangerea partidului lui Viktor Orban la Budapesta, unde au fost alegeri locale.

Sunt cele doua de citit in context?

L-am rugat pe politologul Oktawian Milewski, specializat in Europa Centrala si de Est, sa ne explice rezultatele alegerilor din Polonia si Ungaria (alegeri locale).

Oktawian Milewski, ce s-a intamplat la alegerile din Polonia? Titlurile din presa internationala vorbesc despre o victorie zdrobitoare a PiS asupra Opozitiei. E un termen prea tare?

Pe masura ce numararea buletinelor a continuat, titlurile din presa s-au mai potolit. Pana ieri seara a devenit clar ca alegerile parlamentare din Polonia s-au incheiat cu o remiza.

Partidul Lege si Justitie (PLJ) a castigat Sejmul (camera inferioara), unde detine 235 de mandate, exact acelasi numar de mandate ca in 2015, suficient la limita pentru a forma urmatorul guvern, iar Opozitia - adica doua partide din cele patru din Opozitie, si anume Coalitia Civica (KO) si Partidul Agrarian (PSL) - a castigat Senatul, unde detine 51 de mandate din 100. Celelalte doua partide din Opozitie - Stanga si Konfederacja - nu au castigat niciun mandat in Senat.

Asemenea rezultat poate fi calificat doar ca o remiza. Kaczynski spera la obtinerea a 3/5 din locuri in Sejm, adica 276 de mandate, insa a obtinut cu 41 mai putin. Este un obiectiv esuat.

Asa cum corect a notat vicepremierul Jaroslaw Gowin, mai mult de jumatate din numarul total de votanti polonezi au votat impotriva PLJ. Avand in vedere ca PLJ avea ambitia atingerii unei majoritati constitutionale, alegerile pentru PLJ s-au incheiat cu o semi-victorie, in cel mai bun caz. Mai putem adauga aici in favoarea PLJ ca din cele 16 voievodate, doar unul nu a fost castigat de PLJ (Pomorskie cu capitala voievodala la Gdansk).

De asemenea, PLJ a beneficiat de mai multi votanti decat in 2015, circa 8 milioane. Insa numarul cumulat al voturilor pentru trei partide din Opozitie se apropie de 9 milioane. Este foarte ingrijorator si faptul ca 1,3 milioane de polonezi au votat pentru extrema dreapta (Konfederacja).

Puterea Opozitiei va ramane in capacitatea de coalizare formala sau informala. Aceasta lectie a fost insusita partial mai ales de Stanga unita (trei partide de stanga), care a revenit in Sejm cu un scor dublu fata de 2015 (12,4% in 2019).

Ce a dus la aceasta victorie, totusi, indiscutabila a formatiunii lui Jaroslaw Kaczynski?

Exista doi mari factori care au permis PLJ sa se mentina ca cea mai puternica forta politica si la aceste alegeri. Unul este economic, iar celalalt este identitar-politic.

PLJ a venit cu un nou concept de stat social, de-marginalizand social-economic, ca sa ma exprim asa, paturile sarace, adesea perdante ale tranzitiei poloneze inca din anii '90. Este vorba in general despre polonezii din zonele rurale si urbane mici.

Totodata, PLJ a reusit sa neutralizeze o buna parte din electoratul nehotarat prin redistributii ale welfare-ului sau capitalului de bunastare acumulat timp de peste doua decenii. Acestea sunt segmente demografice din clasa de mijloc. De exemplu, programul 500+ adica 500 de zloti lunar (circa 125 euro) pentru fiecare copil timp de 18 ani. Efectul s-a simtit mai ales in ultimul an, acolo unde apetitiul polonezilor pentru proteste in apararea statului de drept a scazut simtitor.

Multi sociologi au inceput sa vorbeasca despre "cinismul polonezilor" ce s-a facut observat in ultimii ani sau pragmatismul electoral, acestia fiind gata sa voteze pentru acel partid ce ofera mai multe beneficii economice si sociale, indiferent de incalcarile drepturilor omului si de subrezirea institutiilor statului de drept.

Celalalt factor, unul identitar-politic, nu este nou. Aproximativ doua treimi din polonezi au viziuni mai degraba de dreapta, conservatoare, traditionaliste, crestin-democrate si nationaliste in unele cazuri. Din cele 5 partide sau coalitii parlamentare, doar unul/una nu este de dreapta, este vorba de cele trei partide coalizate in Stanga Unita.

Mesajul identitar-politic al PLJ a acoperit spectrul nationalist-conservator-populist al electoratului. Este vorba despre teme ca rolul primordial al Bisericii Catolice in societate, accentul pe valorile familiei traditionale (si explicit anti-minoritati LGBTQ), mesaje anti-migratie si martirizare nationalista.

Toate acestea au fost servite zi de zi, timp de patru ani, de mediile de stat (capturate de PLJ) intr-un mod foarte eficient, in special in zonele rurale, unde mediile de stat domina.

Care sunt efectele, pentru Polonia, ale acestei confirmari a dreptei conservatoare? Interne, dar si externe. Uniunea Europeana a privit cu destula ingrijorare, ca sa folosesc o sintagma diplomatica, situatia politica de la Varsovia

UE nu a fost o tema de campanie la parlamentarele din 2019. Dreapta conservatoare este eurosceptica in Polonia, desi nu anti-europeana ca atare. PLJ are o versiune proprie despre cum trebuie sa arate UE, o versiune mult mai compatibila cu discursul lui Orban in Ungaria decat cu cel al lui Macron, de exemplu.

De aici si simpatia pentru cel dintai si antipatia pentru cel din urma.

Oricum, prestigiul de odinioara al Poloniei in UE a scazut vizibil in ultimii patru ani. Se vorbeste mai putin despre Varsovia zilele acestea la Bruxelles, iar cand se vorbeste atunci e mai degraba in cheie negativa. Curtea Europeana de Justitie are pe rol mai multe cazuri impotriva Poloniei pentru incalcarea compatibilitatii cu regulile UE in Justitie.

Vedeti o inrautatire a relatiilor cu UE si, in acelasi registru, o consolidare a rolului pe care Polonia il joaca in Europa Centrala si de Est?

Cel mai probabil, in viitorul previzibil, relatiile cu UE nu se vor inrautati. PLJ spera sa castige alegerile prezidentiale din luna mai, iar relatiile tensionate cu Bruxelles-ul ar aliena electoratul de centru-dreapta la care aspira PLJ pentru a-si mari sansele. Peste 80% din polonezi au incredere in institutiile UE. Relatiile cu UE au devenit mai putin ostile in ultimul an.

Este o lectie insusita greu, unul din anti-exemple fiind Brexit-ul. Un narativ ostil sustinut care ar duce la un eventual Polexit ar plasa Polonia intr-o pozitie strategica critica, mult mai grava decat cea in care este Marea Britanie acum. Liderii PLJ inteleg acest lucru.

In ce priveste rolul Poloniei in Europa Centrala, atunci Polonia oricum domina aceasta regiune, insa calitatea sa de lider politic si model de dezvoltare institutionala a slabit foarte mult in ultimii ani.

La Budapesta, lucrurile par a sta exact pe dos. FIDESZ-ul lui Viktor Orban pierde in Budapesta si in alte cateva orase mari. E inceputul unui declin pentru regimul Orban sau e prea devreme sa tragem aceasta concluzie?

Fidesz niciodata nu a fost sigur pe electoratul din Budapesta. Daca ne uitam pe rezultatele alegerilor parlamentare precedente, si nu numai, atunci Fidesz nu a reusit niciodata sa domine in Budapesta.

Dar principala realizare a alegerilor locale din Ungaria este capacitatea partidelor din Opozitie de a forma coalitii si de a nu se neutraliza reciproc prin crearea competitiei electorale. Este o lectie care inca va trebui consolidata pe viitor. Partidelor din Opozitie din Ungaria le-a luat 9 ani sa-si insuseasca aceasta lectie.

Dar trebuie sa avem in vedere - comparatia cu Polonia nu este reusita. In Ungaria s-au organizat alegeri locale. E cu totul alta dinamica la locale, cu alt tip de oferte de politici publice. Fidesz mai are la dispozitie inca doi ani si jumatate pana la alegerile parlamentare.

Alegerile locale din Ungaria sunt doar indicativul unui posibil trend care va trebui consolidat si confirmat peste doi ani si jumatate.

Ce a contribuit la esecul FIDESZ? Sa fie contrele dintre Orban si UE, am vazut si in chestiunea comisarului european, sau teama de un regim autoritar?

Cred ca coruptia regimului Orban a inceput sa fie resimtita la toate nivelurile.

Ungaria sta in prezent mai prost in clasamentele Freedom House si Transparency International decat Romania. Sistemele de sanatate si educatie se deterioreaza accelarat.

Ca raspuns, migratia maghiarilor spre state membre UE cu un nivel social-economic mai bun a inceput sa aiba un caracter sustinut in ultimii ani. Regimul illiberal al lui Orban a inceput sa sufoce Ungaria, iar acest lucru nu are cum sa nu fie resimtit de populatie, mai ales de cei care nu depind in niciun fel de sistemul de asistenta sociala gandit de Fidesz.

Sunt consecinte pentru Romania ale acestor reasezari politice in imediata vecinatate?

Nu au avut loc schimbari radicale ca rezultat al alegerilor in cele doua tari. Nici in Polonia, nici in Ungaria culoarea guvernelor nu s-a schimbat. Politica externa a celor doua state central europene nu se va schimba peste noapte.

Pe harta mental-politica a Bucurestiului nici Varsovia, nici Budapesta nu sunt prioritare in acest moment.

Relatiile Romaniei cu Polonia raman foarte bune, insa nu pot trece de un anumit prag de intensitate de mai multi ani. Pentru mai mult e nevoie de vointa politica si intelegere a prioritatilor strategice ale ambelor state.

Trebuie sa asteptam rezultatele alegerilor prezidentiale din Romania si Polonia si sa vedem daca in urmatorul mandat prezidential si guvernamental, in general, Romania si Polonia vor putea livra mai mult decat continut pe hartie al unor realizari bilaterale imaginare.

Cea mai dinamica sfera in relatia Romaniei cu Polonia este cea economica investitionala, dar ea depinde foarte putin de discursul politicienilor din cele doua capitale.

AICI cititi articolul integral pe Ziare.com