Ce valoare mai are Tratatul de Neproliferare Nucleară?

La începutul lunii mai, cele 189 de state semnatare ale Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) se vor reuni la New York pentru a verifica respectarea prevederilor documentului, reuniunea fiind a opta de acest fel de la semnarea Tratatului în 1970.

Expertul Wim Bowen, fost inspector ONU pentru arme de distrugere în masă din Irak, a declarat în context: "Conferinţa ONU de la New York va fi decisivă, pentru că în urmă cu cinci ani, statele semnatare nu au ajuns la un consens privind neproliferarea armelor atomice."

Cele patru conferinţe de acest fel care au avut loc după încheierea Războiului Rece au fost dominate de critica adusă Statelor Unite şi altor ţări care deţin arme atomice, de a respecta prevederile TNP. La ultima reuniune din anul 2005, participanţii nu s-au putut înţelege nici asupra unei declaraţii comune, tocmai din cauza disputelor din jurul nerespectării TNP. Un eşec al conferinţei din mai anul curent ar putea astfel duce chiar la anularea Tratatului de Neproliferare Nucleară.

O vagă speranţă privind succesul reuniunii de la New York a fost trezită de declaraţia preşedintelui american, Barack Obama: "Declar cu convingere şi hotărâre că Statele Unite se vor angaja pentru pace şi siguranţă într-o lume fără arme atomice."

Pentru a atinge acest scop, şeful Casei Albe a elaborat un plan în trei puncte. În primul rând, Barack Obama negociază cu Moscova un nou acord bilateral de neproliferare a armamentului nuclear strategic, care să succeadă tratatul START. În al doilea rând, liderul de la Casa Albă doreşte să convingă Senatul american să ratifice cât mai curând Tratatul pentru interzicerea totală a testelor nucleare (CTBT). Iar în al treilea rând, preşedintele american a încercat să dezamorseze cel puţin retoric conflictul cu Iranul, oferind posibilitatea negocierii unei soluţii pe cale diplomatică.

Însă deja primul pas al preşedintelui Obama, un tratat succesor al START nu a fost realizat până în prezent. Negocierile continuă. Iar senatorii republicani blochează ratificarea Tratatului ONU pentru limitarea testelor cu armament nuclear, considerând că un astfel de document ar fi o trădare a intereselor de securitate ale Statelor Unite.

Cel mai ridicat risc pentru eşuarea Conferinţei de la New York îl prezintă însă disputele cu Iranul privind programul de îmbogăţire a uraniului elaborat de guvernul de la Teheran. În luna octombrie 2009, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Germania au propus Iranului o ultimă soluţie de compromis, la care Teheranul a răspuns cu o altă propunere. Se pare astfel că tensiunile pe această temă vor continua.

Autori: Andreas Zumach/ Maria Pascu
Redactor: Robert C. Schwartz