Chipul nevăzut al crizei

Die Zeit constată: "Această criză nu o vezi şi în aceasta constă, de fapt, pericolul ei. Zeci de mii de germani îşi petrec vacanţa în aceste zile în Italia, se relaxează pe plaja din Viareggio sau se plimbă pe străzile Florenţei. Nu văd demonstraţii de proporţii, ca la Atena sau Madrid, cu câteva săptămâni în urmă."

Această imagine este, însă, înşelătoare pentru că, arată ziarul, "de la finele săptămânii obligaţiunile de stat italiene se află în cădere liberă. Creditorii internaţionali îşi retrag capitalul de urgenţă masiv şi de pe piaţa Italiei".

Acelaşi săptămânal german avertizează, sub titlul "O lume periculoasă" , că întreaga economie mondială este ameninţată, nu doar cea a Greciei sau a Italiei. Dar situaţia poate fi înşelătoare, după cum arată semnatarul articolului, Thomas Fischermann:

"Vestea bună mai întâi: Economia Germaniei înfloreşte, în pofida evoluţiilor din Grecia sau Italia. În Germania consumatorii sunt încă încrezători, la fel ca şi producătorii, iar unii experţi estimează că încă în 2011 economia germană va cunoaşte o creştere de trei sau chiar patru procente. Cine şi-ar fi imaginat aşa ceva? După escaladarea crizei financiare, mai ales în prima jumătate a anului 2009, pretutindeni în lume s-au oprit motoarele. În medie, la nivel mondial, nu s-a înregistrat nicio creştere economică, în multe state puternic industrializate, aceasta a cunoscut chiar o scădere. Şi în Germania."

Problema este, atrage atenţia Die Zeit, că boomul german depinde de situaţia din alte colţuri ale lumii. În prezent, situaţia este încă foarte bună pentru economia germană, dar nori negri se arată deja la orizont.

În ediţia sa online, revista Der Spiegel observă cum criza euro ia amploare, fără a se întrezări, însă, un final al acestei tragedii. Der Spiegel încearcă să analizeze cauzele acestei evoluţii şi rezultatele, modeste, obţinute de statele aflate în criză până acum. Economia portugheză, de pildă, crede Der Spiegel, are o "serioasă problemă de structură". În anii 1990 Portugalia avea o indutrie textilă înfloritoare, înainte de toate datorită costurilor scăzute de producţie. Din 2004 însă, situaţia a început să se înrăutăţească. Portugalia a pierdut investitori, aceştia şi-au îndreptat privirile spre noile state membre ale UE din răsăritul Europei care ofereau costuri mici de producţie. De atunci, economia portugheză mai mult stagnează, iar şomajul creşte. Datoriile statului au crescut şi ele masiv.

După ajutorul primit din partea FMI şi a partenerilor europeni, Portugalia trebuie acum să aplice un sever program de austeritate, cu obiectivul de a reduce, în 2013, deficitul bugetar de la nouă la trei procente.

La rândul său, Frankfurter Rundschau se pronunţă pentru o politică financiară şi de gestionare a crizei datoriilor comună pentru statele UE. Doar prin ajutor reciproc, zona euro poate evita o criză după alta.

Autor: Medana Weident
Redactor: Rodica Binder