Chişinăul "ia măsuri" pentru alegerile din Transnistria

Conform planului ucrainean de soluţionare a diferendului transnistrean, alegerile legislative din Transnistria, de la sfârşitul acestui an, vor fi organizate de o Comisie Electorală Internaţională în baza pretinsei legislaţii transnistrene. La aceste alegeri vor putea participa, însă, doar persoanele care până la acea dată vor deveni cetăţeni ai Republicii Moldova cu acte în regulă. Chişinăul speră astfel să evite fraudarea votului, deoarece deţine informaţii conform cărora, anumite forţe politice din Federaţia Rusă şi din alte state ex-sovietice intenţionează să-şi aducă, în ajun, susţinătorii la votare în Transnistria, pentru a propulsa în viitorul legislativ transnistrean o majoritate loială Moscovei. Pe lângă aceasta, ei ar urma să reprezinte aşa-numita „mulţime pro-separatistă” în cazul unei revoluţii cromatice post-electorale împotriva administraţiei Smirnov. Presa pro-separatistă de la Tiraspol acordă în ultima vreme spaţii largi unui astfel de scenariu, ipoteza cea mai răspândită fiind că Occidentul ar fi mobilizat deja împotriva liderului transnistrean majoritatea organizaţiilor non-guvernamentale din regiunea transnistreană pe care le-ar finanţa direct prin intermediul Ambasadei americane de la Chişinău. Agenţia oficială de presă de la Tiraspol „Olvia-Press”, subordonată aşa-numitului minister al securităţii de la Tiraspol şi redactată de pretinsul ministru transnistrean al informaticii a lansat o informaţie conform căreia grupul de ONG-uri transnistrene, care ar urma să înfăptuiască revoluţia post-electorală în regiunea transnistreană, ar fi dirijat de „odiosul politolog american de origine română, Vladimir Socor” care, scrie „Olvia-Press”, „i-ar consilia şi pe liderii opoziţiei transnistrene Aleksandr Radcenko şi Nikolai Buceaţki”.

De altfel, subiectul viitoarelor alegeri legislative din regiunea transnistreană a devenit, se pare, preocuparea numărul unu a liderului separatist Igor Smirnov. În cadrul tradiţionalei conferinţe de presă, pe care o susţine anual, înainte de 2 septembrie, cu ocazia autoproclamării independenţei republicii moldoveneşti nistrene, el a declarat că va solicita „organelor abilitate să pună capăt finanţării din exterior a partidelor şi a organizaţiilor non-guvernamentale din Transnistria”. De asemenea, el a lăsat să se înţeleagă că este decis să candideze la viitoarele alegeri prezidenţiale pentru un nou mandat de preşedinte al Transnistriei, menţionând că este încă destul de tânăr ca să nu-i mai placă această funcţie. Smirnov a elogiat rolul trupelor ruseşti de menţinere a păcii în zona de securitate, deopotrivă cu formatul pentalateral de negocieri din care fac Rusia, Ucraina, OSCE, Chişinăul şi Tiraspolul şi a ameninţat că Occidentul şi autorităţile de la Chişinău ar trebui să înţeleagă că „Rusia va putea fi eliminată din Transnistria doar după nimicirea poporului transnistrean”.

Prin această conferinţă de presă liderul transnistrean a lăsat să se înţeleagă că Chişinăul nu va obţine nici unul din avantajele pe care speră să i le aducă alegerile legislative din Transnistria de la începutul iernii. Or, scopurile Chişinăului sunt foarte clare: o Transnistrie fără Smirnov şi fără o armată rusească ostilă intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Preşedintele Voronin se pare, însă, că a înţeles ce are de făcut. Facilitând procedura de confirmare a cetăţeniei moldoveneşti transnistrenilor, el speră să-i atragă de partea sa pe cei aproximativ 430 mii de locuitori ai Transnistriei care nu par a conötientiza avantajele de care ar beneficia având cetăţenia Republicii Moldova. În primul rând este vorba de posibilitatea de a merge la muncă în străinătate, avantaj de care nu pot beneficia în calitate de cetăţeni ai unei republici nerecunoscute. Până în prezent, din cei aproximativ 700 mii de locuitori ai Transnistriei, cetăţenia Republicii Moldova este deţinută de aproape 270 de mii.