Cine administrează criza euro?
16 august 2011În urmă cu cîteva zile, în paginile cotidianului HANDELSBLATT, legendarul George Soros a învinuit Germania că ar fi provocat criza. Luni, în revista DER SPIEGEL, abilul expert şi talentatul speculant invita Berlinul să dicteze el regulile de joc spre a ieşi din criză.
Este doar unul din numeroasele motive pentru care întîlnirea dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a fost aşteptată cu nerăbdare şi este analizată cu atîta atenţie. Pînă şi inofensivele declaraţii oficiale făcute înaintea summitului au provocat mici fluctuaţii bursiere.
Se aşteaptă ca Merkel şi Sarkozy să poată stabiliza zona euro, context în care li se atribuie aşa numitelor obligaţiuni euro un rol fundamental. Părerile ca şi interesele sunt însă împărţite. În timp ce Italia şi Grecia îşi pun mari speranţe în aceste obligaţiuni, în sînul coaliţiei guvernamentale de la Berlin, controversele continuă.
Parisul la rîndul său, pare mai îngrijorat de încetinirea creşterii economice a Germaniei în al doilea trimestru al acestui an decît de insuficientele măsuri adoptate de actualii săi guvernanţi spre a redresa Franţa declasată de agenţiile de rating de la AAA.
Austeritate, cu măsură
Motivele pentru care Sarkozy se fereşte să aplice instrumentarul austerităţii este evident: prioritară pentru locatarul Palatului Elysee este realegerea sa şi abia apoi soarta Hexagonului.
Interesant este că şi Christine Lagarde, proaspăt unsa şefă a Fondului Monetar Internaţional, a recomandat o mai blîndă politică de austeritate ţărilor aflate în dificultate, motivînd că amputări prea drastice ale bugetului public ar avea efecte nefaste asupra creşterii economice, pieţei de muncă şi consumului.
Şi, se înţelege de la sine, asupra stării de spirit a populaţiei. Un recent sondaj de opinie relevă că în materie de administrare a crizei, francezii au mai multă încredere în competenţa Angelei Merkel decît în cea a propriului lor preşedinte.
Analiştii politici se întreabă dacă şefa guvernului german îşi va continua coregrafia decizională sinuoasă în strategia anti-criză. După cum se ştie, Germania spune la început un NU pentru ca apoi, de voie de nevoie, să facă concesii, asumîndu-şi rolul care i-a fost atribuit dată fiind forţa sa economică şi disciplina financiară: de bun platnic al zonei monetare euro.
Este previzibil că procedînd astfel şi pe mai departe, ţărilor creditoare le vor slei puterile în timp ce statele ameninţate de faliment, dar puţin dispuse să respecte tratamentul prescris, nu se vor întrema.
Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident