Cine sunt Nadia Murad şi Denis Mukwege?

Mişcarea #MeToo nu a fost premiată, dar ideea ei de bază a influenţat probabil comitetul care a decis acordarea Nobelului pentru Pace celor două persoane, care luptă împotriva violenţei sexuale. Ginecologul congolez Denis Mukwege şi activista yazidi Nadia Murad sunt laureaţii premiului pentru că, după cum anunţa şefa Comitetului Nobel Berit Reiss-Andersen, "au făcut eforturi pentru a pune capăt violenţelor sexuale folosite ca armă de război". 

Ambii vor fi invitaţi la Oslo, pentru a li se înmâna, pe 10 decembrie, prestigiosul premiu dotat cu 874.000 de euro.

Purtătorul de cuvânt al guvernului federal, Steffen Seibert, i-a felicitat pe cei doi laureaţi în numele cancelarei şi al Cabinetului de la Berlin, declarând că: "sunt doi laureaţi de excepţie care atrag atenţia asupra problemelor umanitare, generate de atrocităţi incredibile, pe care unii oameni le exercită asupra altor semeni".

Activist pentru drepturile femeilor: Denis Mukwege

Ginecologul congolez Denis Mukwege îşi dedică viaţa salvării victimelor agresiunilor sexuale. Sursa lui de inspiraţie a fost tatăl lui, un preot african: "mi-a transmis darul de a-i ajuta pe alţi oameni", spunea în 2009 Mukwege 2009 în interviul acordat Deutsche Welle.

Când, la sfârşitul anilor '90 şi începutul anilor 2000, zeci de mii de femei erau violate şi abuzate, medicul ginecolog înfiinţa Spitalul Parzi în localitatea Bukavu. Şi astăzi, medicul şi colegii lui tratează acolo femeile victime ale violenţelor sexuale. Pe lângă ajutorul medical, Mukwege a pus bazele unor programe de îndrumare juridică şi psihologică a victimelor violurilor. 

De ani buni, bărbatul de 63 de ani nu este doar medic ci şi un neobosit activist pentru drepturile femeilor. În 2012 vorbea în faţa Consiliului de Securitate al ONU şi nu ezita să participe la festivităţile de decernare a premiului Saharov din 2014 pentru a atrage atenţia asupra crimelor care continuă să a fie la ordinea zilei în Congo.

"În Bukavu se nasc tot mai mulţi copii, pentru că mamele lor au fost violate. Nu au fost ucise, dar organele lor genitale sunt complet distruse. Aceasta este o formă de violenţă menită să traumatizeze întreaga societate. Dacă aşa ceva nu se pedepseşte, cum să vorbeşti de pace?" întreba el în 2014, în discuţia cu Deutsche Welle.

În munca lui, Mukwege nu se lasă înfluenţat nici de violenţe şi nici de ameninţări. În 2012, persoane înarmate au pătruns în casa acestuia şi au ucis un angajatat, care încercase să îl avertizeze. Mukwege a fugit împreună cu soţia şi copiii lui în Europa. Dar soarta femeilor nu i-a dat pace, nici trei luni mai târziu revenea în Congo, mutându-se cu totul în spitalul, păzit non-stop de forţele de ordine.

Luptătoare în numele unui popor aproape uitat: Nadia Murad

În cele mai groaznice trei luni ale vieţii ei, Nadia Murad a fost torturată, bătută, violată. Astăzi, tânăra de 25 de ani luptă pentru ca nicio femeie să nu mai treacă printr-un asemenea martiriu. A fost numită ambasadoare ONU împotriva traficului de persoane. La numirea ei, în 2016, ea declara: "am venit aici pentru a-i reprezenta pe cei care nu mai sunt printre noi. Nu putem să îi mai întoarcem. Cu ei în gând vom continua să luptăm."

Până pe 15 august 2014, Murad ducea o viaţă precum ceilalţi yazidi, în munţii din nordul Irakului. Mergea la şcoala din satul de 2000 de suflete Kocho şi planifica să predea istoria şi să îşi deschidă un salon de frumuseţe. 

Dar teroriştii Statului Islamic au luat cu asalt mica localitate, au însângerat străzile, ucigând în faţa ochilor ei pe şase dintre fraţii tinerei, care au refuzat să se convertească la islam, ca şi pe mama lor. Supravieţuitorii, printre care se număra şi Murad au fost transportaţi la Mossul. Ea a fost oferită "cadou" unui terorist IS, care a umilit-o şi torturat-o în fiecare zi.  

Prinsă când voia să fugă, este închisă într-o încăpere şi obligată să se dezbrace. Este abuzată sexual până la leşin. Mai târziu, în interviul acordat americanilor de la "Time", ea îşi aminteşte de perioada sclaviei: "Nu voiam să mă sinucid, dar îmi doream să mă omoare ei". După trei luni reuşeşte să evadeze.

Nadia Murad îşi găseşte refugiul în landul german Baden-Württemberg unde începe să îşi vindece rănile. Când soarta populaţie yazidi nu mai preocupă presa, Murad se decide să vorbească despre atrocităţile la care este supus poporul ei. Fostul secretar general al ONU, Ban Ki Moon, spunea, la festivitatea de numire a ei ca amabasador special că este "impresionat până la lacrimi" de destinul tinerei femei, dar şi de "puterea, curajul şi demnitatea ei". Pentru angajamentul ei a mai primit şi alte distincţii, printre care şi premiul Consiliului Europei, Vaclav-Havel ca şi al Parlamentului European, Premiul Saharov.

Nobelul pentru pace încununează acum neobosita luptă a tinerei activiste Nadia Murad.