Alegeri marcate de criza refugiaţilor

Foarte rar se desfăşoară alegeri regionale cu atâtea implicaţii pentru executivul federal. Chiar şi în strâinătate vor să ştie oamenii dacă Uniunea Creştin Democrată a Angelei Merkel va fi sancţionată pentru deschiderea graniţelor în ultima jumătate de an. În caz că va fi sancţionată, cine va profita de asta? Va exista pe viitor un partid anti-UE şi xenofob puternic în Germania? Ce va însemna rezultatul pentru stabilitatea cabinetului Merkel? Va mai fi şefa executivului stăpână pe situaţie începând cu ziua de luni?

Tensiunea a ajuns la paroxism şi fiindcă nu se poate anticipa rezultatul scrutinului. În niciunul din cele trei landuri nu există învingători siguri. Nici în tabăra puterii de până acum şi nici în cea a opoziţiei. Iar schimbările apărute după ultimele alegeri sunt enorme. Electoratul german începe să-şi spună cuvântul.

Alternativa pentru Germania - partidul crizei refugiaţilor

Un motiv în acest sens este "Aternativa pentru Germania", AfD. Partidul, care până vara trecută era măcinat de crize interne s-a poziţionat între timp la extrema dreaptă şi se bucură de mare succes pe fundalul crizei refugiaţilor. Chiar dacă AfD nu dispune de o agendă politică realistă, mulţi nemulţumiţi din toate partidele vor să sancţioneze cabinetul Merkel. Se aşteaptă ca AfD să obţină aproximativ 10 la sută din voturi, iar în estul Germaniei aproape 20. Poate că rezultatul de duminică va fi chiar şi mai bun, fiindcă electoratul formaţiunilor protestatare de acest gen este adesea prea laş pentru a-şi mărturisi intenţia de vot.

Dar nu numai de aceea nu sunt credibile prognozele. Procentajul celor care joi nu ştiau încă pe cine să voteze sau nu ştiau dacă se vor duce la vot era peste tot în jur de 30 la sută. Astfel că sunt posibile surprize majore.

În plus, nu se poate şti cui vor folosi absurdele contradicţii din săptămâna ce se încheie. Cancelara Merkel a atins ţelul de a limita masiv afluxul de refugiaţi la timp, în preziua alegerilor, dar acum se plânge de mijloacele alese de alţii pentru a face treaba în locul ei. Se bucură majoritatea germanilor că a fost închisă ruta balcanică sau suferă din pricina imaginilor jalnice surprinse la Idomeni, la frontiera dintre Grecia şi Macedonia? Vor fi sancţionaţi de electorat candidaţii creştin-democraţi care s-au opus deschis în ultimele săptămâni politicii lui Merkel? Va întoarce electoratul spatele Uniunii Creştin Democrate din pricina politicii lui Merkel devenită de neînţeles?

Totul e posibil

Pentru Uniunea Creştin Democrată, duminică e posibil orice. Este posibilă o catastrofă absolută, dacă formaţiunea nu se va mai clasa pe tradiţionalul loc întâi nici în Baden-Württemberg şi nici în Renania-Palatinat. Este posibil însă şi un succes răsunător dacă vor fi votaţi trei premieri de land creştin-democraţi, în loc de unul, ca până acum. Doar trei certitudini există în preziua scrutinului:

1. Cu cât va fi mai mare absenteismul, cu atât va fi mai bun rezultatul AfD. Fiindcă protestatarii nemulţumiţi se duc la urne, pe când electoratul nemulţumit al partidelor mari tinde să stea acasă.

2. AfD nu va exercita nici săptămâna viitoare o influenţă în Germania, chiar dacă ar fi să obţină un sfert din voturi. Aceasta fiindcă nimeni nu e dispus să coopteze formaţiunea la guvernare. Şi este bine aşa.

3. Angela Merkel va mai fi cancelară şi săptămâna viitoare. Chiar dacă Uniunea Creştin Democrată va suferi o înfrângere zdrobitoare, nu există nici în partid şi nici în guvern un politician care să-i ia locul susţinut de majoritate. Dacă creştin-democrata Julia Klöckner va pierde algerile in Renania-Palatinat, formaţiunea va pierde încă o speranţă pentru viitor.

Aşteptăm deci cu nerăbdare rezultatul alegerilor de duminică.