Ce crede Trump despre Putin a devenit irelevant

Înăsprirea sancţiunilor a devenit aproape o rutină pentru conducerea Rusiei. Se aşteaptă ca SUA să impună un nou set de restricţii Rusiei la sfârşitul acestei luni. De această dată, măsura nu va fi adoptată din cauza acţiunilor Moscovei în Ucraina sau a presupusei imixtiuni electorale în America.

Putin, alături de Assad şi Kim

Puterea de la Washington se foloseşte de legea din 1991 privind interzicerea armelor chimice şi biologice (Chemical and Biological Weapons Control and Warfare Elimination Act) pentru a sancţiona Kremlinul din cauza otrăvirii fostului ofiţer GRU, devenit agent MI6, Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia, incident ce a avut loc în martie în oraşul Salisbury din Anglia. Această lege a mai fost anterior invocată doar de două ori - împotriva Siriei şi a Coreei de Nord. Începând de vineri, SUA vor interzice probabil, printre altele, vânzarea către Rusia a oricăror "tehnologii duale", care pot fi folosite atât în scop civil, cât şi militar. Dacă Moscova nu va îndeplini cerinţele legii, promiţând că nu se va implica în atacuri chimice şi permiţând accesul inspectorilor ONU în facilităţi în care pot fi produşi agenţi chimici sau biologici, o nouă rundă de sancţiuni va urma în termen de 90 de zile. Acestea ar putea cuprinde noi restricţii comerciale, restrângerea relaţiilor diplomatice, inclusiv rechemarea ambasadorului SUA şi interzicerea curselor Aeroflot spre SUA (deşi această măsură este mai degrabă improbabilă).

Kremlinul neagă categoric orice legătură cu otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale. Şi nimeni nu se aşteaptă să îndeplinească cerinţele SUA, deşi Rusia, în calitate de semnatară a convenţiei privind armele chimice şi biologice, ar trebui să permită accesul inspectorilor străini în capacităţile sale de producţie. Aşa stând lucrurile, către sfârşitul lunii noiembrie la Washington se va decide, probabil, trecerea la altă rundă de sancţiuni împotriva Rusiei.

A fost abandonat proiectul Nord Stream 2?

În răstimp, alte restricţii, poate chiar mai dure, ar putea lovi Rusia. Senatul SUA va dezbate în septembrie un proiect de lege sprijinit de ambele partide din Congres, menit să pedepsească amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA şi care cere interzicerea tranzacţiilor cu datorii suverane ale Rusiei, poate chiar interzicerea tranzacţiilor în dolari americani cu băncile ruseşti de stat. Senatorul democrat Bob Mendez a propus ca Rusia să fie oficial desemnată drept "stat sponsor al terorismului" din cauza cazului Skripal, dar propunerea sa nu va deveni, probabil, lege. Totuşi, cazul de otrăvire serveşte la înnegrirea suplimentară a imaginii Rusiei la nivel internaţional, la fel cum a servit şi doborârea unui avion al companiei Malaysian Airlines în Donbass, în 2014. O investigaţie internaţională privind doborârea zborului MH17 continuă, dar a stabilit deja că o rachetă de fabricaţie rusească a doborât avionul. Poate că racheta a fost lansată chiar de ruşi, crezând că e vorba despre un avion de transport al aviaţiei ucrainene. Cert este că 298 de pasageri şi membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa. Iar campania întinsă pe patru ani de dezinformare şi mistificare lansată de Moscova oficială nu a făcut decât să convingă părţi ale opiniei publice internaţionale că Rusia e de vină. O astfel de reputaţie face mai uşoară din punct de vedere psihologic impunerea unor sancţiuni şi mai dure. 

În sfârşit, cotidianul The Wall Street Journal relatează că SUA se pregătesc să restrângă sau chiar să dezmembreze complet proiectul gazoductului Nord Stream 2, convenit între Rusia, Germania şi alte state UE. Puterea de la Washington intenţionează să sancţioneze companiile care vor participa la realizarea proiectului, inclusiv Wintershall GmbH din Germania, poate şi băncile care urmează să finanţeze construcţia. Toate acestea creionează Rusiei o perspectivă de-a dreptul sumbră.

Asigurările Kremlinului că noile sancţiuni nu vor avea niciun efect asupra economiei ţării s-au dovedit din nou a fi o minciună pe 9 august, când valoarea rublei s-a prăbuşit. Moneda rusească a intrat în cădere liberă după ce ziarul Kommersant a publicat proiectul de lege aflat pe masa Senatului SUA. Iar măsurile recente ale guvernului rus, între care mărirea vârstei de pensionare şi majorarea TVA-ului de la 18 la 20 la sută demonstrează că banii din vistierie sunt tot mai puţini. Cu toate acestea, la Moscova există consensul că Vladimir Putin nu va da înapoi în niciun litigiu pentru a domoli sancţiunile. În ochii săi aceasta ar însemna "slăbiciune" şi el detestă aşa ceva. De asta se şi tem cel mai mult oligarhii şi birocraţii ruşi de top. Temerile lor foarte reale, legate de efectele sancţiunilor occidentale asupra economiei naţionale şi a averii lor personale sunt ascunse de necesitatea ca ei să manifeste în permanenţă loyalitate faţă de Kremlin şi să înfiereze occidentul pentru a nu fi luaţi la rândul lor drept "slabi".

Arsenalul lui Putin versus arsenalul SUA

Cum ar putea răspunde Putin la noile sancţiuni? În primul rând ar putea sista vânzarea motoarelor de rachetă RD-180 necesare programului spaţial american. Dar asta ar afecta şi industria aerospaţială rusească, poate mai mult chiar decât pe cea americană, privând-o de încasări valutare substanţiale. Fără îndoială, Rusia ar închide spaţiul său aerian pentru cursele civile americane, dacă zborurile Aeroflot pe relaţia cu SUA vor fi interzise. Guvernul de la Moscova ar putea de asemenea să interzică importurile de vin californian şi să închidă cele două consulate americane rămase deschise la Vladivostok şi Ekaterinburg. Dar aceasta ar provoca, fără îndoială, închiderea celor două consulate ruseşti rămase în SUA, la Houston şi New York.

Şi cam asta ar fi tot. Este un arsenal destul de limitat, în comparaţie cu cel aflat la dispoziţia SUA. Moscova nu mai are acum puterea să influenţeze administraţia americană. Viteza cu care afirmaţiile pro-ruse făcute de Trump după întâlnirea cu Putin de la Helsinki au fost anulate şi înlocuite cu o nouă rundă de sancţiuni arată că politica SUA-Rusia a ajuns aproape în întregime în mâna Congresului. De asemenea, lipsa de încredere între cele două ţări a ajuns aproape la nivelul înregistrat în timpul crizei rachetelor din Cuba.

Conducerea Rusiei pare să-şi fi pierdut abilitatea, odinioară fără pereche, de a intimida occidentul pentru a obţine concesii. Nimeni, cel puţin la Washington, nu pare să se mai teamă de impredictibilitatea Moscovei. Şi în vreme ce încasările din vânzarea de petrol şi gaze feresc Kremlinul de orice convulsie socială semnificativă în plan intern, sancţiunile şi izolarea politică internaţională îşi cer treptat preţul cuvenit.