Cine salvează Marea Britanie?

În cazul în care nu ştiaţi, Marea Britanie se găseşte într-o criză politică de dimensiuni epice. Să ne distanţăm pentru moment de dezastrul Brexit, deşi încregăturile acestuia cu drama la care asistăm sunt multiple.

Imaginaţi-vă pur şi simplu că trăiţi într-o ţară în care liderii celor mai importante partide politice şi-au pierdut orice sens al responsabilităţii şi decenţei. Principiul poziţionării intereselor ţării deasupra favorurilor politice a dispărut. Nu ne referim la un stat eşuat (deşi ar exista destule argumente în direcţia aceasta), ci la actuala situaţie din Marea Britanie. 

Când Curtea Supremă de Justiţie a declarat pauza luată de Parlament ca fiind ilegală, premierul Boris Johnson a reacţionat precum un copil răsfăţat, căruia i s-a luat jucăria favorită. Nu s-a sfiit să ignore public hotărârea judecătoreasă.

Un premier complet nepotrivit

Boris Johnson nu este deloc potrivit pentru funcţia pe care o ocupă. Apariţia lui şi crizele de nervi din House of Commons, de miercuri, păreau desprinse dintr-un film. Nici urmă de distanţă, decenţă şi control. I-a întinat memoria parlamentarei laburiste Jo Cox, care, cu o săptămână înaintea referendumului din primăvara anului 2016 a fost ucisă de un extremist de dreapta, declarând că memoria celei asasinate ar fi cinstită dacă s-ar finaliza în sfârşit Brexitul. Este cinic şi abject.

Limbajul agresiv şi impulsiv al ambelor tabere este ruşinos şi periculos. Mai mulţi parlamentari, care susţin rămânerea în UE, au primit ameninţări cu moartea. 

Ca şi cum nu ar fi destul de rău, laburiştii din cel mai important partid de opoziţie (chiar dacă între timp democraţii liberali sunt de altă părere) se afundă tot mai mult în negura uitării politice. Tocmai în momentul în care ţara are nevoie de o alternativă clară şi puternică pentru guvernul aflat în pragul colapsului. 

Şeful laburiştilor, Jeremy Corbyn, dă dovadă, la fiecare schimbare din drama Brexit, de nehotărâre. Mulţi membri ai Partidului Laburist îi rămân fideli, dar electoratul din toată Marea Britanie nu va avea o atitudine similară. Planul lui este să scoată din dezbateri varianta dură a Brexitului, apoi să câştige alegerile şi mai târziu să organizeze o conferinţă extraordinară, unde să se decidă poziţia partidului la următorul referendum. O altă amânare şi mai multă indecizie.

O ţară pe marginea prăpastiei

Johnson şi Corbyn sunt de neoprit. Ei reprezintă eşecul politicii britanice actuale în toate faţetele sale.

În context, trebuie amintiţi predecesorii lui Johnson, care au pus bazele haosului ce domneşte în acest moment în Marea Britanie: David Cameron şi Theresa May. Primul a jucat un poker riscant şi a pierdut. Iar cea de-a doua a luat cărţile care i s-au oferit şi a reuşit să creeze şi mai multă iritare, scindare şi fraudă.

Pierderea culturii dezbaterii politice, lipsa calităţilor de lideri şi profunda scindare a ţării au adus Marea Britanie într-o situaţie precară. Unii ar putea pretinde că ţara a depăşit şi perioade mai grele (război, crize economice). Dar erau alte timpuri, alte circumstanţe. Şi atunci ţara avea liderii care făceau cinste poziţiilor pe care le ocupau.