Coronavirusul rămâne, dar Germania revine la viaţă

Se dă startul. Se redeschid magazinele, şcolile şi grădiniţele. Se va juca din nou fotbal, ce-i drept fără public, meciurile putând fi urmărite, însă, la televizor. Cum, iată, se apropie vara, se redeschid terasele şi berăriile în aer liber şi, cine doreşte, va putea pleca în concediu – e drept, doar în ţară, dar chiar cazându-se la hotel. 

Virologii îşi dau, precaut, consimţământul. Dar nici nu prea au de ales, chiar dacă întrezăresc posibilitatea ca Germania să ajungă să fie supusă unui nou val de pandemie odată cu relaxarea carantinei. Căci întreaga ţară, experţii ei, medicii, infirmierii, angajaţii autorităţilor sanitare au făcut treabă bună: Germania a trecut, până acum, destul de bine prin criza de coronavirus, în comparaţie cu alte ţări.  

Ţinând cont de rata scăzută a infectărilor, nici nu prea mai există argumente care să justifice menţinerea unor măsuri dure de carantină.

Cancelara are încă îndoieli

Zilele trecute, Angela Merkel a asistat consternată la deciziile luate de unii premieri de land privind relaxarea generoasă a carantinei în regiunile lor. De la redeschiderea berăriilor în aer liber în Bavaria şi până la redeschiderea hotelurilor în Mecklenburg-Pomerania Anterioară. Acum, cancelara a predat responsabilitatea pentru consecinţele deciziilor care se iau guvernelor regionale de land. În cazul în care infecţiile cu coronavirus încep din nou să ia amploare, landurile trebuie să decidă prompt noi interdicţii şi restricţii. Asupra acestui aspect a insistat şefa executivului de la Berlin.

Angela Merkel e puţin sceptică în privinţa reuşitei căii pe care s-a pornit. Până acum s-a tot văzut confruntată cu criticile unor comentatori, potrivit cărora şi-ar trata populaţia ca pe nişte copii. În străinătate, Merkel este lăudată, în propria ţară consensul germanilor asupra felului în care ea gestionează criza începe să pălească.

Şi din acest motiv a decis acum să accepte acest experiment social la scară largă: deschidere, pe cât posibil, dar păstrarea distanţei şi purtarea obligatorie de măşti de protecţie. Cu alte cuvinte, până acum tătucul stat i-a obligat pe germani să intre, din cauza pandemiei, în carantină, iar oamenii l-au urmat, în majoritate, bucuroşi. De acum încolo, însă, totul va depinde de fiecare cetăţean al acestei ţări în parte. Aşa cum, de altfel, se întâmplă tocmai şi în alte state.

Abia acum vom fi supuşi probei de foc

Ce am învăţat de fapt până acum? Că totul este fragil şi schimbător, de la o zi la alta. Dacă la începutul pandemiei experţii spuneau că măştile faciale de protecţie nu prea ajută la nimic, între timp acestea au devenit realitatea lumii în care trăim. Oamenii devin conştienţi de câtă putere de decizie dispun în Germania cele 16 landuri federale. La antipodul politicii precaute promovate de cancelară în gestionarea crizei se află forţa năpraznică a landurilor care impun practic relaxarea măsurilor anti-COVID-19. Unul din roadele acestor presiuni exercitate de landuri e, de pildă, reluarea meciurilor din Bundesliga cu fotbalişti în carantină, supuşi unui test special de coronavirus.

Dar abia acum, germanii, care s-au descurcat destul de bine în săptămânile trecute cu actuala pandemie, vor fi supuşi unei probe de foc. De acum încolo, germanii vor trebui să dea dovadă de simţ civic: să păstreze distanţa necesară, să poarte mască de protecţie, să se îngrijească mai ales de persoanele care ar putea fi afectate de o relaxare, poate, pripită. E vorba de persoanele predispuse riscului de a contracta noul virus – vârstnicii şi cei suferinzi de alte boli grave. Să sperăm că reuşim să facem faţă acestor provocări. Ceea ce nu are voie să se întâmple e să avem senzaţia că răul a trecut şi că ne putem continua viaţa ca înainte. Virusul ne va mai însoţi multă vreme de acum înainte.