Crimeea reflectă destinul Rusiei

Crimeea este un loc aparte pentru ruşi - fie şi numai pentru faptul că aproape fiecare cetăţean rus şi-a petrecut la un moment dat concediul pe coasta Mării Negre. Peninsula, atât de atractrivă din punct de vedere climatic, era considerată încă din secolul XIX drept loc de relaxare şi odihnă. Primii care s-au bucurat de frumuseţea locului au fost chiar ţarii ruşi.În timpul Uniunii Sovietice, Crimeea a devenit cea mai iubită destinaţie de vacanţă pentru cetăţenii din toate colţurile ţării. Începând din anii '60, milioane de "oameni ai muncii" şi-au petrecut binemeritatul concediu în peninsulă. Chiar şi după ce Ucraina şi-a recepătat independenţa, după destrămarea Uniunii Sovietice, sute de mii de ruşi au continuat să îşi vină în Crimeea pentru cele mai frumoase zile ale anului.

Nu este aşadar de mirare că mulţi ruşi continuă să considere Crimeea ca fiind peninsula "lor". În urmă cu un an, pe 18 martie 2014, când Crimeea "revenea în Rusia", mulţi ruşi considerau anexarea ca fiind un act de dreptate socială. Şi-au însuşit cu plăcere logica liderilor de la Kremlin: cetăţenii Crimeei ar fi acceptat de bună voie anexarea penisnulei la Rusia iar preşedintele Putin ar fi dat doar curs dorinţei acestora.

Ilegal din punct de vedere al dreptului internaţional

Este greu să conteşti încântarea şi emoţia, care însoţesc declaraţii de genul "Crimeea ne aparţine". Şi totuşi, occidentul are dreptate: anexarea Crimeea de către statul rus contravine dreptului internaţional - chiar şi dacă se ignoră constituţia Ucrainei care nu prevede sub nici o formă varianta unui referendum pentru separare. Ignorând şi acordurile bilaterale dintre Rusia şi Ucraina, în care este garantată integritatea teritorială a Ucrainei, incluzând şi Crimeea. Occidentul amendează şi caracterul independent al referendumului. Este vorba despre organizarea acestuia în timp extrem de scurt, în lipsa oricărei dezbateri politice anterioare, modul în care a fost formulată întrebarea de pe buletinele de vot (nu se prevedea menţinerea Crimeei în graniţele Ucrainei) şi prezenţa soldaţilor ruşi alături de aşa numitele trupe de "autoapărare". Chiar dacă mulţi ruşi nu vor să audă această variantă: politicienii occidentali nu vor accepta niciodată legalitatea rămânerii Crimeii în Federaţia Rusă.

Nucleu al viitoarei ordini de securiate

Pe fundalul vărsării de sânge din Donbass şi al eforturilor diplomatice de a pune în practică Acordul de la Minsk, caracterul juridic al anexării peninsulei nu mai este prioritar. Dar statutul Crimeii va afecta pe termen lung relaţiile dintre occident şi Rusia, chiar dacă s-ar ajunge la o soluţie diplomatică pentru Donbass. SUA şi Europa nu vor şi nu pot să se mulţumească cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internaţional. Cu atât mai mult cu cât preşedintele Putin îşi asumă tot mai evident în public rolul pe care Kremlinul l-a avut în organizarea referendumului.

Crimeea devine neintenţionat simbol al atât de zdruncinatei europene de pace şi securitate. O adevărată detensionare a relaţiilor ruso-occidentale nu va fi posibilă decât după reglementarea juridică a statutului Crimeei - fie că este vorba de revenirea peninsulei la Ucraina, sau de un acord ruso-ucrainean, prin care o conducerea independentă ucraineană renunţă de bună voie la pretenţiile asupra peninsulei.

Ambele variante sunt iluzorii în acest moment, mai ales în condiţiile stilului tot mai autoritar al preşedintelui Putin. Prin urmare, o soluţie recunoscută la nivel internaţional ar fi condiţionată de schimbarea politică din Rusia. Crimeea devine astfle oglinda destinului Rusiei. Acum este cu adevărat un loc special pentru ruşi.