Cum trebuie tratată Alternativa pentru Germania?

În timpul ultimei şedinţe în plen a Bundestagului din actuala legislatură, una din temele discutate în tribuna presei a fost legată de imposibilitatea asigurării locului necesar unui număr de şase grupuri parlamentare, cât va număra probabil viitorul legislativ german. Deja de pe acum, sala de plen este neîncăpătoare. În plus, trebuie făcut loc pentru alte două culoare între grupurile parlamentare. Va sta pe viitor grupul liberal FDP în mijloc? Şi cel al Alternativei pentru Germania (AfD) la extrema dreaptă? Într-un târziu a fost lansată gluma că, probabil, toate partidele în afară de AfD vor sta împreună, fără culoare între grupuri, pentru a face cu atât mai lat culoarul ce-i va separa de aleşii noului partid.

Această glumă reproduce destul de exact rumorile care se fac auzite dinspre partide. Acestea avertizează că se va altera cultura politică odată cu venirea în Parlament a noilor extremişti de dreapta. Deja se fac auzite voci care cer să li se refuze deputaţilor AfD locurile ce le vor reveni în diversele comisii parlamentare. Câte ceva s-a şi înfăptuit. Numai din dorinţa de a preîntâmpina posibilitatea ca un politician al AfD să devină decanul de vârstă al noului legislativ şi să prezideze prima şedinţă în plen a noului Parlament, regulamentul Bundestagului a fost modificat. Dar astfel s-a dat doar apă la moara campaniei electorale a AfD, care s-a putut plânge de cartelul partidelor din sistem şi s-a putut prezenta ca victimă a actualei clase politice.

Cine a fost ales este ales!

Dar trebuie obligatoriu amintit că toate partidele şi toţi deputaţii sunt reprezentanţi ai alegătorilor. Niciun partid nu este proprietarul Parlamentului şi nimeni nu are dreptul să se înalţe deasupra altor partide. Partidele pot intra în legislativ prin vot şi tot prin vot pot fi scoase afară. Nimeni nu deţine un abonament pentru totdeauna. Orice altceva ar însemna o dictatură cu partide de stat sau măcar existenţa unei oligarhii politice.

Cine priveşte dincolo de graniţele Germaniei spre Europa constată cât de dinamic a devenit între timp sistemul partidelor. Pentru a da un singur exemplu, în Franţa sau Grecia social-democraţii, odinioară formând partide de masă, au înregistrat rezultate sub 10 la sută. Şi în Germania democraţia este vie. Când restul partidelor nu au realizat conflictul existent între economie şi ecologie, în anii 80 ai veacului trecut şi-a făcut apariţia partidul ecologist. Când laburiştii din SPD şi-au indispus electoratul de bază prin reformarea pieţei muncii cu ajutorul Agendei 2010, a luat avânt la nivel federal formaţiunea Stânga (Die Linke). Iar când liberalii din FDP au devenit de nerecunoscut din cauza platformei neoliberale adoptate, ei nu au mai reuşit să treacă pragul electoral.

AfD este şi rezultatul unui eşec al clasei politice

Partidele parlamentare urmăresc în clipa de faţă, în marea lor majoritate, o strategie slabă, lipsită de conţinut, împotriva AfD, conform devizei "Atacul este cea mai bună apărare". Când de fapt ar trebui să se întrebe ce au făcut greşit sau ce nu au făcut deloc în ultimii ani. Astfel, drept rezultat, un nou partid cum este AfD va deveni probabil al treilea partid, ca mărime, din Bundestag. Formaţiunile parlamentare refuză însă să-şi asume această coresponsabilitate, preferând să continue atacurile. Ele uită că electoratul AfD nu e compus doar din oameni ispitiţi de diavol, din suflete rătăcite, care trebuie doar readuse pe calea virtuţii politice. Votul acestor oameni este şi expresia unei politici greşite. Multe probleme şi griji ale cetăţenilor au fost în ultima vreme trecute cu vederea.

Cine a văzut cu câtă obrăznicie au trecut unii politicieni peste problemele reale, expediindu-le din două vorbe, acela nu trebuie să se mire de reacţia unora din cetăţeni. Turbinele eoliene au fost descrise drept completare romantică a peisajului, deşi unii proprietari de pământ au fost practic expropriaţi pentru a-şi putea face apariţia acele parcuri eoliene. Cine mai cumpără o fermă deasupra căreia se învârte scârţâind o astfel de morişcă? Că globalizarea produce şi perdanţi - despre asta nu s-a vorbit multă vreme, deşi în SUA o astfel de dezbatere a acaparat spaţiul public chiar înainte de venirea la putere a lui Trump. Trebuie amintită de asemenea dezbaterea, foarte dăunătoare pentru democraţie, în care unii politicieni puneau la îndoială dreptul unora din cetăţeni de a-şi exprima îngrijorările.

Este nevoie de mândrie, demnitate şi degajare

AfD va deveni cu siguranţă partid parlamentar şi în Bundestag trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi restul partidelor. Totodată trebuie să-i revină şi aceleaşi obligaţii. Partidul AfD va trebui să înveţe cât de laborios este să faci politică, să înveţe că este nevoie de echilibru şi compromis. Dacă va eşua în acest demers, electoratul îl va sancţiona. În unele parlamente regionale s-a acumulat deja experienţă cu formaţiuni mai vechi de extremă dreaptă sau cu populiştii din Hamburg, iviţi la începutul anilor 2000. Între timp, toate aceste formaţiuni au şi dispărut.

S-ar putea însă ca AfD să aibă altă soartă şi să devină un partid consolidat. Aşa cum s-a întâmplat odinioară şi cu "haoticii pletoşi" ecologişti şi cu "comuniştii" Stângii. Iar dacă AfD se va radicaliza în continuare, în scenă vor trebui să-şi facă intrarea serviciul secret pentru apărarea Constituţiei şi instanţele de judecată.

A venit timpul să învăţăm din greşelile trecutului. Polarizarea societăţii - marea şansă a populiştilor - trebuie stopată. În acest scop nu sunt de ajutor nici penibilele reacţii disproporţionate şi nici agitaţia inutilă şi neajutorată. În loc de asta, parlamentarii ar trebui, cu mândrie, demnitate şi degajare, împreună cu cetăţenii, să pregătească pentru viitor această Germanie frumoasă, îndrăgită la nivel internaţional şi puternică sub aspect economic. În ciuda tuturor dificultăţilor şi provocărilor, aceasta este de pe acum cea mai bună Germanie din câte au existat!

Kay-Alexander Scholz/ia