Cât mai durează?

La summitul UE de săptămâna trecută, liderii europeni s-au comportat în așa fel de parcă ar exista o politică comună privind refugiații și prime soluții la această criză. Realitatea de pe ruta balcanică este însă alta. Nici urmă de solidaritate europeană și împărțirea poverii. Fiecare stat pentru el.

Ungaria se izolează, cu ajutorul Cehiei și Poloniei. Grecia, Croația, Slovenia și Austria îi împing cât pot de repede mai departe pe refugiații epuizați și înghețați. La fel fac și Macedonia și Serbia, țări candidate la aderarea la UE. La sfârșitul drumului se află Germania, care a ajuns aproape la limita capacităților de preluare a azilanților. În plus, cât de curând va ajunge și la limita voinței de a-i mai primi pe nou-veniți, după cum arată ultimele sondaje de opinie și în urma protestelor tot mai vehemente ale guvernului regional bavarez.

Situația se agravează

Măsurile convenite la Bruxelles nu au dus la îmbunătățirea situației, din contră lucrurile s-au înrăutățit. Tot mai mulți refugiați își asumă riscurile acestei călătorii, indiferent de blocajele majore de la granițele diferitelor țări. Numărul azilanților crește în loc să scadă, așa cum se așteptau politicienii europeni. Zeci de mii sunt pe drum dinspre Grecia spre nordul Europei. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați a înregistrat luni cel mai mare număr de refugiați într-o zi din Turcia spre Grecia de anul acesta.

Planul UE de a bloca venirea refugiaților încă din Turcia nu va funcționa decât în câteva luni. Guvernul turc a precizat deja că nu îi va prelua pe toți refugiații pe care nu-i vrea Europa. Turcia nu va deveni "lagărul de concentrare" al Europei, după cum s-a exprimat nefericit premierul de la Ankara. Nu ajută aici nici concesiile făcute de Bruxelles Turciei, nici promisiunile de sprijin financiar.

Constatarea amară este că politica europeană privind refugiații a eșuat în ultimele luni și amenință să degenereze în haos. Comisia Europeană vorbește parcă degeaba despre găsirea unei soluții comune și încearcă să evite să identifice vinovați. Statele membre i-au luat-o însă demult înainte: Croația, Slovenia, Ungaria, Austria, Grecia se acuză reciproc de încălcarea legislației comunitare. Care legislație? Mai funcționează vreo reglementare?

Acordul Dublin a murit - ce urmează?

Cancelara germană a declarat că Acordul Dublin nu mai funcționează (acesta prevedea că țara prin care un refugiat pătrunde în UE este responsabilă pentru acesta). Austria, Ungaria și landul german Bavaria cer însă respectarea acestor reglementări, pentru a-i putea respinge pe nou-sosiți. Grecia și parțial Italia nu mai respectă însă de ani buni prevederile Dublin. Nimeni nu are un plan de înlocuire a acordului Dublin, nici măcar Angela Merkel.

Actuala stare de vid legislativ, în care fiecare stat se preocupă doar de interesul său, nu mai poate să dureze prea mult. De îndată ce Germania va pune punct preluării de noi refugiați, întregul sistem de împingere a refugiaților mai departe pe ruta balcanică spre nord-vestul Europei se va prăbuși. Angela Merkel a exclus o astfel de decizie, dar nu va avea ce să mai facă dacă miile de azilanți vor continua să ia cu asalt frontiera bavareză. Dacă situația se va agrava, Bavaria ar putea decide rapid, chiar fără acordul Berlinului, închiderea granițelor.

Cei care au cel mai mult de suferit de pe urma acestui haos sunt chiar refugiații. Ei sunt masă de manevră și mijloc de presiune în politica europeană. Ce s-a ales de valorile europene? Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a avertizat într-un discurs privind starea Europei că granițele și zidurile nu sunt compatibile cu ideea de Uniune Europeană. Dar nici vechile rețete ale UE nu par să mai funcționeze.