Comentariu: Democraţia germană trăieşte

Vremurile de criză sunt vremurile executivului, adică ale guvernului. Iar acest guvern german a adus atingere în ultimele săptămâni unor drepturi fundamentale. A limitat masiv libertăţile şi a întrerupt, în mare parte, viața economică. Cu largul asentiment al cetăţenilor şi cu votul aproape unanim al Parlamentului. Toate partidele au susţinut programele de stimulare în valoare de multe miliarde şi lockdown-ul. În ritm alert.

Dar în ziua în care cancelara Merkel şi-a susţinut declaraţia guvernamentală pentru combaterea pandemiei de COVID-19, a devenit clar că această republică este şi republica democraţiei parlamentare, deci a legislativului. Iar democraţia germană trăieşte, şi în vremuri de criză. Se discută iarăşi, desigur despre drumul corect pentru ieşirea din criză. Dar se discută şi despre cheltuielile prea mari pentru înarmare, despre întreprinderi în dificultăţi sau, dimpotrivă, prea lacome, despre pensia minimă etc, etc.

Merkel critică deciziile guvernelor regionale de relaxare a măsurilor anticorona

Şi cancelara spune că i-a fost foarte greu să decidă limitarea libertăţilor cetăţeneşti. Mai greu decât oricare altă decizie luată până acum. Ea vorbeşte despre criză ca despre o "probă de foc", despre coeziunea societăţii şi Europei. Merkel avertizează că deschiderea treptată a magazinelor şi reluarea vieţii publice este "precum mersul pe o gheaţă foarte subţire". Ea avertizează insistent asupra pericolelor molimei, subliniind: "încă nu am trecut muntele!" Deciziile de relaxare a măsurilor anticorona, luate de unele guverne regionale, merg în opinia ei prea departe, sunt pripite.  

La începutul săptămânii, ea a vorbit în spatele uşilor închise, în legătură cu relaxarea interdicţiilor, chiar despre "orgii de dezbateri privind deschiderea". Orgii, adică pierderea totală a controlului într-o stare de euforie. Cuvintele alese de cancelară nu au fost pe placul multor politicieni din opoziţie. Ei au şi spus asta. Între ei, Christian Lindner, preşedintele formaţiunii liberale FDP, care a solicitat ca "statul să fie obligat să prezinte justificări când limitează drepturi fundamentale". La rândul său Alexander Gauland, reprezentant al formaţiunii populiste de dreapta AFD, s-a ridicat împotriva tendinţei de supunere necondiţionată în faţa puterii, a condamnat "paternalismul" guvernanţilor şi faptul că nu tolerează să fie contrazişi. 

Temelie solidă şi nu gheaţă subţire 

Acum, în Parlament ca şi în viaţa publică se reinstaurează treptat normalitatea. În Germania se poartă iarăşi dezbateri. Cel puţin democraţia nu se mişcă pe o gheaţă subţire. Fundamentul ei este foarte solid.