Dispută deschisă între Turcia și Germania

Relațiile dintre Turcia și Germania sunt tot mai proaste iar tendința de depreciere nu este de azi, de ieri. Doi miniștri turci nu mai au voie, așa cum își programaseră, să vină în Germania să facă pledoarie în fața numeroșilor etnici turci de aici pentru un DA la referendumul din aprilie, prin care președintele Erdogan încearcă să acapareze puterea totală.

Unul din cei doi, ministrul Justiției de la Ankara, Bozdag, a deplâns lipsa libertății de exprimare în Republica Federală. "Ce democrație mai este și asta?", se întreabă public ministrul dintr-o țară în care de luni de zile sute de critici ai regimului au fost trimiși în închisoare.

Refuzul dialogului și acuzații publice

Omologul german Maas se străduiește să aibă o discuție cu ministrul turc, dar acesta refuză dialogul. O scrisoare semnată însă de Maas ajunge în presa germană: ministrul Justiției de la Berlin avertizează cu privire la prăbușirea statului de drept în Turcia. Iar purtătorii de cuvânt guvernamentali de la Berlin atrag atenția că refuzul de a permite responsabililor turci să facă campanie electorală în Germania nu are legătură cu arestarea preventivă la Istanbul a jurnalistului germano-turc Deniz Yücel.

Dar exact asta se întâmplă. Yücel este folosit de partea turcă pentru a lovi în Germania, el fiind descris vineri în presa turcă drept agent german și chiar terorist. "Germania a înnebunit", scrie ziarul "Yeni Safak". Iar la Berlin președintele federal Joachim Gauck renunță la orice diplomație și vorbește de un sistem de conducere autoritar religios pe care Erdogan îl construiește în prezent în Turcia.

Toate acestea s-au întâmplat în ultimele 24 de ore, care au marcat o escaladare rapidă a tensiunilor turco-germane. Luni în șir, autoritățile germane au reacționat extrem de reținut la derapajele Ankarei: arestarea oponenților regimului Erdogan, pretențiile ca rivalii lui Erdogan din Germania să fie dați pe mâna autorităților turce - iar acestea sunt doar câteva din aspectele problematice. De la Berlin s-a auzit mai mereu: să nu pierdem punțile de dialog cu Turcia, avem nevoie de acest stat ca partener în NATO, ca partener al UE în politica privind refugiații, ca țară din care provine cea mai mare minoritate din Germania.

Germania nu vrea să privească pasiv de pe margine

Acum se schimbă însă tonul: pentru un succes la referendum, Erdogan pare să se bazeze pe cei 1,5 milioane de turci cu drept de vot aflați în Germania. Sondajele arată un rezultat la limită în Turcia, ceea ce face ca voturile turcilor din Germania să fie posibil decisive. Iar în Germania, crește tendința de a refuza să se mai asiste pasiv la acest proces. Mai ales dacă președintele Erdogan ar vrea să efectueze o vizită electorală în Republica Federală la sfârșitul lui martie sau începutul lui aprilie. Politicieni de la toate nivelurile, de la cel comunal, la cel regional, reprezentanți guvernamentali sau ai opoziției - cu toții refuză ca Germania să devină scenă pentru o alunecare și mai abruptă a Turciei în autocrație.

Din punct de vedere legal, situația este complicată. Dreptul de liberă adunare este unul foarte prețuit aici. Refuzurile date miniștrilor turci de a apărea la adunări electorale la Gaggenau și Köln au fost motivate cu grijile privind securitatea iar deciziile au fost luate de autoritățile locale direct responsabile în acest sens. Acum este nevoie ca și cancelara federală să adopte o poziție clară: și anume că o apariție electorală a lui Erdogan în Germania nu este dorită. Este singurul ton pe care Ankara îl poate înțelege în acest moment. Dacă o să înțeleagă oricum ceva.

Autor: Jens Thurau