Donald Trump a transformat G7 in G6

Uneori este mai bine să scoţi plasturele de pe rană dintr-o singură mişcare. Preşedintele SUA tocmai a făcut-o prin retragerea sprijinului în comunicatul final G7, în ultimul minut, via Twitter, din avion, în drum spre Singapore. În mesajul de pe Twitter, Trump i-a reproşat premierului canadian Justin Trudeau că ar fi făcut declaraţii false la conferinţa de presă. De aceea, şeful Casei Albe le-ar fi dat dispoziţii reprezentanţilor SUA să nu mai sprijine declaraţia comună de la finalul summitului desfăşurat la Malbaie, Quebec.

N-ar fi prima retragere a lui Donald Trump – un adevărat maestru al renunţărilor. Ca preşedinte al SUA, el a pus pe butuci acordul pentru climă de la Paris, acordul nuclear cu Iranul, parteneriatul transpacific (TPP) şi calitatea de membru UNESCO a SUA – că să dam doar câteva exemple.

O fisură adâncă

Comparativ cu acordul privind programul nuclear al Iranului, consecinţele directe ale recentei renunţări sunt destul de neînsemnate, fiindcă declaraţia de la Quebec nu obligă statele semnatare la nimic şi nici nu este una cuprinzătoare. Însă relevanţa simbolică a gestului preşedintelui Trump este uriaşă. Este pentru prima oară când statele G7 nu au putut ajunge la consens într-o declaraţie comună.  

Dar este mai bine aşa. Fiindcă o fisură atât de adâncă nu trebuia trecută cu vederea. Apariţia lui Donald Trump la Quebec a demonstrat, încă o dată, ce gândeşte el despre aliaţii SUA şi despre ordinea mondială postbelică la care şi Washingtonul a contribuit – anume că îî sunt totuna.

Mai mult, Trump încearcă activ sa le submineze şi să le distrugă. În declaraţia comună, statele semnatare s-au pronunţat în favoarea "unui comerţ liber, corect şi reciproc avantajos” şi au declarat război protecţionismului. Or, toate acestea nu sunt pe gustul lui Trump.

Cu iluzii nu ajungem nicăieri

În schimb, în timpul scurtei sale participări la summit, zelosul protecţionist Trump a lăsat să se înţeleagă limpede un lucru: indiferent de conţinutul declaraţiei comune de la finalul reuniunii, el nu intenţionează sa devieze de la politica sa "America First”, care divizeaza atât de mult SUA şi pe aliaţii lor. Orice alte aşteptări din partea lui Trump ar fi doar pure iluzii.

Dispreţul lui Donald Trump faţă de G7 a fost vizibil în mod constant. El a văzut în reuniunea de la Quebec doar un scurt intermezzo cu nişte parteneri enervanţi, înaintea importantei sale misiuni de pace la Singapore. Trufia care a dominat apariţia sa la summit este greu de întrecut.

Trump a venit târziu şi a plecat devreme, dar nu fără să lanseze una dintre tipicele sale tirade, la o conferinţă de presă improvizată. Şeful Casei Albe a admonestat presa, i-a ameninţat pe aliaţi cu sistarea imediată a comerţului dacă nu se dau bătuţi în chestiunea taxelor vamale punitive, a lăudat consolidarea economiei americane şi l-a criticat pe predecesorul său Barack Obama.

În final, el a reiterat necesitatea reintegrării Rusiei în G7 – un real afront la adresa altor şefi de state şi guverne (cu excepţia Italiei) care respinseseră deja o asemenea propunere. 

Trump face pe durul

În cele din urmă, Trump le-a mai făcut o surpriză aliaţilor din grup. El a propus transformarea G7 într-o zonă fara taxe vamale. Partenerii au încercat în zadar să afle la ce se referea prin respectiva propunere şi dacă vorbeşte serios. Cel mai probabil nu vorbea serios.

Există fotografii sugestive care întăresc imaginea de sine a lui Trump, ca un tip dur. Într-una dintre acestea el stă jos, cu braţele încrucişate şi îi priveşte pe Angela Merkel şi pe Emmanuel Macron, aflaţi de partea cealaltă a unei mese, care par să-i vorbească. Altă imagine relevantă: Trump a întârziat la micul dejun cu tema egalitatea de gen unde, demonstrativ, le-a şi întors spatele cancelarei Merkel şi şefei FMI, Christine Lagarde.

Declaraţiile şi joculeţele lui Trump nu sunt o noutate. A fost o altă apariţie tipică tiranului de la Casa Albă, numai că de data aceasta nu în SUA, ci în ţara vecină Canada. Însă lucrul acesta a contat mai puţin. Şi va trebui să ne obişnuim cu gândul că relaţia dintre Trump şi aliaţii SUA nu se va îmbunătăţi. El este convins – conform declaraţiilor de la Quebec – că SUA "au fost folosite decenii la rând”, iar acum americanii nu mai pot permite lucrul acesta. Donald Trump i-a numit pe partenerii ţării sale "aşa-numiţii aliaţi”.

Rezistăm până îşi încasează Trump poliţa

Reprezentanţii celorlalte şase ţări din grup nu au putut stăvili impulsurile protecţioniste ale preşedintelui SUA şi nici nu l-au putut convinge să renunţe la taxele vamale punitive. Cu atât mai important a fost ca ele să-şi apere poziţia. Deşi lucrul acesta nu rezovă principalele probleme. Dar dacă s-ar fi dat bătute, Trump ar fi fost încurajat să pretindă şi mai mult.

Este esenţial ca europenii măcar să încerce să apere ordinea mondială bazată pe reguli până când Washingtonul va redeveni rezonabil.  S-ar putea să dureze ceva timp sau poate că nu. Trump şi-ar putea încasa poliţa curând, la alegerile intermediare din toamnă, când americanii sunt chemaţi la vot. Dacă republicanii vor pierde majoritatea într-una sau chiar în ambele camere ale Congresului, un nou Congres ales măcar ar putea împedica politica protecţionistă a preşedintelui Trump.