Comentariu: Himera, ca donator de organe?
5 august 2019Ce se întâmplă, deci, cu această himeră? Cu acest hibrid animal-om, pe care cercetătorul nipon Hiromitsu Nakauchi are acum permisiunea de a-l produce? Până acum așa ceva nu era permis în Japonia decât pentru o perioadă scurtă de timp. Nakauchi are dreptul să crească în laborator această făptură hibrid până la naștere. În aceasta constă de fapt noutatea experimentului. Căci în diferite țări se experimentează deja de mai mulți ani cu combinații între celule animale și celule umane.
Scopul acestor cercetări este unul pozitiv. Anume ca, într-o bună zi, în animale să se formeze organe umane care să poată fi transplantate oamenilor. Așa s-ar rezolva, în sfârșit, o problemă acută: lipsa organelor umane pentru transplant.
O idee bună - teoretic
Această tehnică a himerei funcționează - cel puțin teoretic. Căci la aceste organisme hibrid, celulele ambelor specii se dezvoltă genetic complet separat unele de celelalte. De aceea organele care se formează într-o așa numită himeră pot fi de altă natură, de pildă de natură umană, având însă ”învelișul” unui animal, de exemplu al porcului. Acest procedeu nu funcționează încă în practică.
Ne putem imagina că am putea crea himere perfecte om-animal? Evit intenționat să vorbesc și despre himera om-cimpanzeu. Căci asta ar genera o problemă de natură etică, ceea ce e, deocamdată, de neimaginat. Cimpanzeii se aseamănă prea mult cu omul, genele lor fiind în proporție de peste 95 la sută identice.
Să rămânem, așadar, la porc. Porcii sunt crescuți și îngrășați de om, îi mâncăm, îi producem în masă. Deci nu avem de ce să ne îngrijoreze faptul că realizăm un hibrid între om și porc. Aceste himere ar arăta exact ca un porc, s-ar comporta exact ca un porc, dar ar avea organe umane: ficatul, rinichii, plămânii și inima. Așadar, fiecare din aceste organe ar fi apte pentru un transplant la om. Din restul porcului s-ar putea face cârnați sau salam. Același lucru s-ar putea face și cu alte animale precum capra sau oaia. Care e problema?
Binele animalului versus binele omului
Chiar dacă această tehnică nu a fost desăvârșită și niciun om de știință nu poate spune cu siguranță dacă procedeul va funcționa vreodată în practică, logica ar fi următoarea: dacă producem animale în masă numai pentru a le mânca, atunci cu atât mai mult am avea dreptul să le producem pentru a salva vieți omenești.
Deși eu personal sunt vegetariană și condamn orice formă de producție în masă a animalelor, aș fi de acord cu tehnica amintită. Dar să mergem mental puțin mai departe. Ce-ar fi dacă celulele umane, pe care le implantăm în embrionul porcului, ajung în creierul animalului? Ar putea, într-un astfel de caz, să modifice capacitățile cognitive ale animalului? Ar avea atunci porcul o conștiință? Ar putea vorbi? Cât la sută ”om“ ar fi în animalul pe care îl sacrificăm pentru transplantul de organe? Cercetătorii spun că așa ceva nu prea e probabil. Nu prea.
Eu cred că acest drum duce mai degrabă spre o fundătură. Iar ideea de a produce ființe vii doar ca atelier de piese de schimb este perversă. Și nici foarte nouă nu e.
Există idei mai inteligente. De pildă crearea de organe din celule în laborator. Organe simple se produc deja. Din celule de piele s-a putut crea epidermă. Tot în laborator s-au putut realiza vase de sânge, esofaguri sau vezici urinare. "Tissue Engineering" se numește acest procedeu. Metoda nu funcționează încă și la organe mai complicate, dar ea are potențial. În plus, niciun animal nu ar suferi pe o astfel de cale. Dispare, totodată, și riscul de a crea o ființă hibrid om-animal, pe care cu siguranță nu ne-o dorim.