Comentariu: Impas consfinţit electoral în Bosnia-Herţegovina
14 octombrie 2014Bosnia-Herţegovina pare a fi o absurdă colecţie de curiozităţi politice şi fenomene sociale lipsite de orice logică. Precum ţara, aşa şi alegerile. Aceasta ar putea fi concluzia după încheierea alegerilor în ţara cu cele mai complicate şi ineficiente structuri administrative şi guvernamentale din Europa. Aşa se face că, de pildă, subiectele tradiţionale, cu tentă economică, au avut mai degrabă un rol marginal în campania electorală.
Acest lucru devine cu adevărat îngrijorător, dacă ne amintim că cei mai importanţi parametri economici sunt la pământ: rata şomajului se situează, în funcţie de statistici, între 30 şi 50 la sută. Între 50 şi 70 la sută dintre tineri nu au serviciu. Investiţiile străine directe stagnează de ani de zile la un nivel foarte scăzut, iar potenţialii investitori ezită din cauza administraţiei ineficiente şi corupte, dar şi a infrastructurii subdezvoltate.
Cu toate acestea, indiferent de grupul etnic căruia îi aparţin - bosniaci musulmani, croaţi catolici şi sârbi ortodocşi - în campania electorală, politicienii au jucat, invariabil, cartea etno-politică. Astfel, cu dibăcie, au direcţionat atenţia alegătorilor către un subiect inutil, dar a cărui eficienţă era cunoscută: luptele între diferitele grupuri etnice din ţară. Din păcate, mulţi oameni au picat în plasa acestei tactici.
Prea mulţi au reacţionat, din nou, din spirit etnic de turmă şi prea puţini ca cetăţeni responsabili. Numărul celor care şi-au exprimat opţiunea de vot pe criterii etnice a fost prea mare. Din păcate, prea puţini oameni au reuşit să îndepărteze perdele de fum cu iz etnic şi naţionalist ale partidelor şi să voteze în consecinţă.
Din aceste motive, dar şi din pricina participării scăzute la scrutin, de numai 54 la sută, cetăţenii micului stat sud-est european trebuie să accepte câteva critici. Printre acestea se numără naivitatea politică, naţionalismul orb şi o înţelegere defectuoasă a democraţiei. Multor alegători le va fi, de acum înainte, greu să se mai considere victime ale politicienilor corupţi şi incompetenţi. Scrutinul s-a desfăşurat corect, iar populaţia s-a putut informa suficient de bine, prin urmare a putut vota în cunoştinţă de cauză.
Cu toate acestea nu este corect ca pentru actualul impas din Bosnia-Herţegovina, consfinţit electoral, să fie găsiţi vinovaţi doar alegătorii.
Prin Tratatul de Pace de la Dayton, aşa-numita comunitate internaţională a creat cadrul acestui stat nefuncţional. În 1995, documentul a pus capăt unui brutal război etnic, însă este contraindicat în ceea ce priveşte dezvoltarea paşnică ulterioară. Această "cămaşă de forţă" croită pe raţiuni etnice este mai degrabă o piedică pentru Bosnia-Herţegovina şi trebuie cel puţin ajustată, dacă nu cumva eliminată de tot. Or, până acum, Uniunea Europeană a manifestat un vizibil dezinteres faţă de acest subiect, refuzând să se implice în vreun fel într-o ţară care, juridic vorbind, se află încă sub protectoratul ei.
În realitate, birocraţii de la Bruxelles se ţin departe de scena politică a acestei ţări divizate, în speranţa că alegerile corecte, democratice, vor avea un efect vindecător în societate. Această speranţă a fost, iată, încă o dată spulberată.
Să sperăm că ţara nu trebuie să derapeze în totalitate, mergând într-o direcţie etnico-religioasă, sau să se destabilizeze economic pentru ca UE să-i ia în serios problemele. Noii aleşi, care fac parte tot din vechile cadre, cu siguranţă nu vor face acest lucru. Lor le convine situaţia haotică din ţară. Se pot în continuare îmbogăţi liniştiţi, ţinând populaţia în laţ prin folosirea unei retorici naţionaliste, demagogice.
Fără susţinere externă, Bosnia-Herţegovina nu va putea ieşi din marasmul actual, generat de frustrare, furie, resemnare şi carenţe economice. Acest amestec de nepuţinţe este foarte periculos, aşa încât, micul stat balcanic, ar putea deveni pentru UE o mare problemă.